Palatul Venezia este una dintre puţinele clădiri rezidenţiale de inspiraţie clasică construite în cea de a doua parte a secolului al XVlea, la Roma. Exteriorul clădirii aminteşte mai degrabă de arhitectura medievală decât de cea a renaşterii. Elevaţia palatului are un aspect sever: paramentul este perfect plat şi unicul element decorativ este o cornişă amplă, tratată sub forma unui drum de strajă ieşit în consolă....

Începutul secolului al XVIlea este marcat de maturizarea curentului renascentist şi de înflorirea fazei clasice a acestuia. Trecerea de la etapa timpurie a stilului la cea de apogeu a fost însoţită de o serie de modificări care au vizat în egală măsură obiectul de arhitectură, stabilitatea şi expresivitatea acestuia, elementele de limbaj arhitectural şi relaţia dintre ele. Aceste transformări – care s-au făcut simţite...

Scrisul istoric medieval înregistrează o modificare structurală, comparativ cu cel al anticilor greco-romani. Deci, istoriografia medievală, cel puțin până în vremea Renașterii, cunoaște forme de manifestare diferite, ca rezultat al ideologiei și organizării social-politice a societății feudale europene. Feudalismul s-a remarcat printr-un neobișnuit fragmentarism teritorial, ceea ce a contribuit nemijlocit la diminuarea...

Problema unirii Bisericilor sub autoritatea Romei nu era numai problema lui Inocenţiu III. Cruciaţii înşişi căutau să o realizeze pentru a se reabilita atât înaintea papei, cât şi între ei. Unul din şefii cruciadei, contele de Saint Paul scria de la Constantinopol ducelui de Louvain astfel: “Noi am înaintat atât de mult în afacerea Mântuitorului, încât Biserica Răsăriteană a cărei patriarhie era odinioară...

După consumarea schismei din 1054, ideea refacerii unităţii creştine era văzută diferit la Constantinopol şi la Roma. Dacă grecii voiau ca aceasta să se facă prin convocarea unui sinod ecumenic, papalitatea, începând cu Grigore VII visa spre  o teocraţie universală în care toate bisericile erau unite şi supuse Romei, mama lor, iar papa se vedea pe sine dictând suveranilor ca suveran al lor. Unificarea bisericească era şi...

Ca vrednic vlăstar domnesc muşatin, Ştefan a primit o aleasă educaţie în spiritul cuvenit, al credinţei străbune, al respectului datinilor şi rânduielilor neamului, de buna seama, din partea mamei sale Doamna Oltea Maria, care după uciderea soţului său a îmbrăcat haina monahală şi s-a rugat, nevoindu-se, ca Dumnezeu să-si reverse harul şi ocrotirea Să asupra fiului său, Ştefan. Tradiţia spune ca din tinereţile sale,...