“Prietenie mare, conductă mare” titrează cotidianul Rzeczpospolita în data de 6 mai 2011 la o zi după montarea Nord Stream, o conductă celebră deja în dezbaterile europene, lungă de 1224 kilometri care va trece pe sub Marea Baltică, din Rusia, pentru a ajunge în final în Germania.
Datorită Nord Stream “Gazprom va putea să crească exportul de gaze spre Europa cu 20 de procente, fără a traversa ţări precum Ucraina sau Belarus”.
Federaţia Rusă a reuşit să convingă două dintre societăţiile cele mai mari din Germania, BASF şi E.ON să se alăture proiectului ruso-german şi să facă un puternic lobby bazat în principal pe relaţia personală dintre fostul cancelar german Gerhard Schröder (acum un oficial al companiei Nord Stream) şi premierul rus Vladimir Putin.
“Acest lobby politic s-a dovedit mai puternic decât vocea mai multor ţări din UE care s-au opus construcţiei conductei [pe motive de geopolitică şi mediu], inclusiv Polonia”, se arată nemulţumit cotidianul polonez, subliniind că Nord Stream a fost “una dintre investiţiile cele mai controversate în Europa din ultimii ani”.
Nord Stream este denumirea unui proiect ruso-german care prevede construirea unei conducte de gaze naturale din Rusia spre Germania. Nord Stream va lega portul rusesc Vyborg (nord-vestul Federaţiei Ruse) de portul german Greifswald, pe o distanță de 1224 de kilometri, pe sub Marea Baltică.
Conducta va avea o capacitate anuală de aproximativ 27,5 miliarde de metri cubi, iar a doua conductă, paralelă cu prima, care va fi construită până în 2012, va permite chiar dublarea cantităților transportate, la 55 miliarde de metri cub!
De ce este Polonia nemulţumită de proiectul Nord Stream?
Polonia se teme treptat va pierde profiturile pe care le obține de ani de zile din tranzitul gazului rusesc pe teritoriul ţării. Estonia, Polonia, Suedia și Finlanda sunt ostile proiectului datorită şi aspectelor ecologice, aceste ţări considerând că proiectul Nord Stream prezintă anumite riscuri de mediu.
Proiectul conductei este gestionat de compania Nord Stream înregistrată în Elveția și deținută în proporție de 51% de Gazprom. Mai dețin acţiuni companiile germane Wintershall Holdings și E.ON Ruhrgas (câte 20%) și societatea olandeză Gasunie (9%).
