Puterea perşilor (vechi iranieni) de neam indoeuroepan se ridică pe fondul decăderii puterii regatului mezilor (tot Iran) şi al Noului Babilon.
Primul rege persan menţionat în Vechiul Testament este Cirus, care, după cucerirea Babilonului, acordă libertate evreilor strămutaţi aici după distrugerea Ierusalimului în 586 î. H. şi permite reconstruirea Templului din acest oraş (II Paralipomena 36, I Ezdra 1). Este vorba de Cirus II cel Mare (559-529 î. H.), fiul lui Cambise I (600-559 î. H.) din familia regală a Ahemenizilor, vasală începând cu 700 î. H. regatului mezilor. În alianţă cu regele babilonian Nabonid înfrânge pe ultimul rege med Astiage, cucerind capitala acestuia, Ectabana, în 550 î. H. El transformă Media în provincie persană, dar mezii vor păstra poziţii influente în noul imperiu persan. În 547 î. H. înfrânge şi ia prizonier pe Cresus, regele Lidiei (Asia Mică), transformând ulterior şi restul Asiei Mici în provincie persană. Prin intermediul cetăţilor gereceşti de pe litoralul Asiei Mici imperiul persan intră în contact cu civilizaţia greacă. Cucereşte între 545-539 î. H. vaste regiuni din Asia Centrală: Margiana, Bactriana, Sogdiana, Drangiana, Arachosia şi Gedrosia, statul persan ajungând să se învecineze cu India pe fluviul Indus. Prezentându-se ca apărător al preoţilor zeului Marduk, învinge pe prinţul Belşaţar, fiul lui Nabonid şi cucereşte fără luptă Babilonul în 539 î. H. În acest moment, Persia Ahemenidă devine cel mai puternic stat al Orientului, cu capitala la Pasargades. Este tolerant faţă de religiile popoarelor supuse şi permite evreilor deportaţi în Babilon să revină la Ierusualim, sursele greceşti târzii prezentându-l ca un suveran ideal. Moare într-o luptă cu masageţii la graniţele estice ale imperiului, succedându-i fiul său Cambise II (529-522 î. H.)
Apoi, regii Ahaşveroş şi Artaxerxe sunt menţionaţi separat după Cirus şi înaintea lui Darius ca fiind cei cărora li se adresează plângeri de către străinii strămutaţi în Iudeea în scopul de a nu permite evreilor să reconstruiască Ierusalimul şi Templul (I Ezdra 4). Totuşi, aşa cum este redactat textul paragrafelor 6 şi 7, este posibil şi ca cei doi regi să fie unul şi acelaşi. Dar în succesiunea regilor perşi, între Cirus II şi Darius I (522-486 î. H.) sunt doar Cambises II şi uzurpatorul Bardia /Smerdis/Gaumata. Regi cu numele de Artaxerxe au domnit în perioadele (465-424 î. H.), (404-359 î.H) şi (359-338 î. H.)
Darius este prezentat în Vechiul Testament ca fiind regele în timpul căruia s-a reconstruit Ierusalimul şi Templul (I Ezdra 4-6). Fiul al guvernatorului Parţiei, Histaspe, Darius I (522-486 î. H) a fost comandant militar al regelui Cambises II (529-522 î. H). Îl înlătură cu ajutorul aristocraţiei pe uzurpatorul Bardia (522 î. H.) şi se căsătoreşte cu Atossa, fiica lui Cirus cel Mare. Reprimă răscoale în Susiana, Babilonia, Media, Armenia, Arachosia şi restabileşte astfel unitatea imperiului, conform inscripţiei pusă de el la Bihustun. În 517 î. H.cucereşte şi Punjabul (Pakistan). Reformează administraţia, împărţind imperiul în 20 de provincii numite satrapii (cu excepţia Persidei). Construieşte un sistem de drumuri între centru şi provincii, pe care instituie primul sistem poştal cu curieri. Emite o monedă de aur: dareicul, unificând sistemul financiar printr-un impozit anual. Respectarea specificului etno-religios al popoarelor supuse este concomitentă cu o dezvoltare a culturii. Organizarea imperiului realizată de el se va păstra până la cucerirea lui Alexandru Macedon (334-331î.H.), fiind dezvoltată de urmaşii elenistici ai acestuia pînă la cucerirea romană în sec. I î:H.Cu ocazia expediţiei sale împotriva sciţilor din stepele nord pontice în 514-513 î. H este amintită pentru prima dată în istorie existenţa geţilor în Dobrogea, conform lucrării istoricului grec Herodot, Istorii (sec. V î. H.). Răscoala cetăţilor greceşti de pe litoralul Asiei Mici (500-495 î. H) este reprimată prin victoria de la Sardes şi distrugerea Miletului. Este inaugurată astfel epoca ’’războaielor medice’’ dintre oraşele-stat greceşti şi Persia, care va dura pe parcurusul sec. V. Î. H. În anul 492 î. H. comandantul Mardonius conduce o expediţie în Balcani, transformând Tracia în satrapie şi aducînd regatul Macedoniei în stare de dependenţă politică. O nouă expediţie are loc în 490 î. H. pentru a pedepsi Atena, care ajutase răscoala oraşelor greceşti din Asia Mică, şi a-l readuce la putere pe tiranul Hippias. Armata persană comandată de Datis şi Artafernes, debarcă la Maraton, la 40 km de Atena, unde este înfrântă de strategul Miltiades, în pofida inferiorităţii numerice a hopliţilor (infanterişti) atenieni. O răscoală în Egipt îl împiedică pe Darius I să trimită o nouă expediţie în Grecia. Îi succede fiul său, Xerxe. Epoca lui Darius I cel Mare a fost una de apogeu a imperiului persan.
Jewish Enciclopedy consideră că Ahaşveroş din Ester, I Ezdra 4 şi Daniel 9 sunt unul şi acelaşi rege, respectiv Xerxe I (486-465 î. H), născut pela 520 î. H. Reprimă răscoalele Egiptului (486 î. H) şi Babilonului (482 î. H). În 481 reia proiectul grecesc al tatălui său şi trece Helespontul (Bosforul) pe un pod de vase. După victoria navală de la Cap Artemison, cea terestră de la Termopile împotriva spartanilor regelui Leonida şi cucerirea Atenei, suferă o gravă înfrângere navală la Salamina în faţa flotei ateniene a lui Temistocle (480 î.). Ca urmare se întoarce la Sardes (Asia Mică), iar în anul următor armata sa e învinsă de greci la Plateea pe uscat şi la Mikale pe mare. Aceste înfrângeri marchează sfârşitul planurilor persane de cucerire a Greciei, dar viziunile sale grandioase sunt simbolizate de construcţiile din capitala Persepolis.Sfârşitul domniei este marcat de intrigi de curte, fiind ucis de nobilul Artabanos într-o lovitură de palat.
În I Ezdra 7 este menţionat un nou rege Artaxerxe, după Darius, în timpul căruia evreii din Babilon conduşi de Ezdra s-au întors la Ierusalim. De asemenea un Artaxerxe este menţionat în evenimente legate de trimiterea demnitarului său evreu Neemia în Iudeea, ce au avu loc în anul douăzeci şi respectiv, treizeci şi doi de domnie a sa (Neemia 1-2 şi 13).Artaxerxe I Makrocheir (464-424 î. H.) este fiul şi succesorul lui Xerxe I şi al prineţesei Amestris. El preia puterea ca urmare a unei lovituri de palat, soldate cu moartea tatălui său. Reprimă în 463-462 î. H. o revoltă în Egipt. Încheie în 449 î. H. pacea cu oraşele greceşti (’’pacea lui Calias’’), prin care i se recunoaşte dominaţia asupra cetăţilor greceşti de pe litoralul Asiei Mici şi acordă azil politic atenianului Temistocle, învingătorul în bătălia navală de la Salamina (480 î. H). Domnia sa marchează începutul decăderii Persiei Ahemenide.
Un Darius Medul este menţionat ca fiind fiul lui Ahaşveroeş (Artaxerxe în traducere românească) şi care ajunge la domnie la 62 de ani, ca succesor al regelui babilonian Belşaţar şi predeccesor al lu Cirus (Daniel 6 şi9). Dar aceste confuzii se explică, potrivit Jewish Enciclopedia, prin faptul că autorul cărţii Daniel nu are cunoştinţe solide despre istoria persană.
În sfârşit un rege Darius al perşilor şi mezilor este menţionat ca fiind înfrânt de Alexandru Macedon şia cărui domnie este preluată de acesta din urmă (I Macabei 1). Este vorba de ultimul rege Ahemenid, Darius III Codomanul (336-330 î. H.). Născut la 380 î. H. ca fiu al satrapului Arsames, unul din fraţii regelui Artaxerxe II Mnemon (404-358 î. H). Domnia i-a datorat-o influentului vizir (prim-ministru) Bagoas care îi înlăturase pe regii Artaxerxe III Ochos (359-338 î. H.) şi Arses (338-336 î.H.). Cu toate acestea, Darius îl va elimina la rândul său pe Bagoas. În pofida superiorităţii numerice pierde în faţa lui regelui Alexandru Macedon bătăliile de la Issos (333 î. H.) şi Gaugamela (331 î. H). Este ucis de satrapul Bessos, moartea lui marcând sfârşitul Persiei antice.
Citiți și:
Personaje istorice din Vechiul Testament: Faraonii Egipteni
Personaje istorice din Vechiul Testament: Hiram, regele Tirului
Personaje istorice din Vechiul Testament: Regii Asirieni
Personaje istorice din Vechiul Testament: Nabucodonosor, regele Babilonului
Surse
Biblia, Tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Prefericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1999
Marcel D. Popa, Horia C. Matei, Mică enciclopedie de istorie universală, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983.
Horia C. Matei, Civilizaţia lumii antice. Mic dicţionar biografic, Editura Eminescu, Colecţia Clepsidra, Bucureşti, 1983.
Horia C. Matei, O istorie a lumii antice, Editura Albatros, Bucureşti, 1984.
Richard Gottheil, Eduard Meye, ARTAXERXES I., http://www.jewishencyclopedia.com/view.jsp?artid=1827&letter=A
Richard Gottheil Eduard Meyer, DARIUS I. http://www.jewishencyclopedia.com/view.jsp?artid=62&letter=D
