În perioada 1876-1900 , volumul exporturilor româneşti a avut o creştere de 1,57 ori , comparabilă cu creşterea volumului valoric al exporturilor europene , această creştere fiind de 1,66 ori . În schimb , evoluţia volumului importurilor româneşti a fost mult mai dinamică decât cea volumului importului la nivel european cu circa 80%.
Creşterea susţinută a schimburilor a fost şi urmarea directă a modernizărilor reţelelor de transport , ceea ce a determinat o reducere considerabilă a preţurilor pentru transport .
Creşterea mult mai rapidă a importurilor româneşti este rezultatul unei cereri interne deosebit de dinamice , cerere generată de nevoile în creştere de produse industriale necesare formării bazei tehnico materiale a industriei şi economiei în general . Acum au intrat în ţară însemnate cantităţi de materii prime , mijloace de transport , utilaje , instalaţii portuare , produse necesare construirii şi modernizării economice .
Tabelul 1. Evoluţia valorică şi cantitativă a comerţului exterior românesc în perioada 1875-1900 .
|
Anul |
Cantitate (mii tone) | Valoarea (milioane lei) | ||||
| Import | Export | Total | Import | Export | Sold | |
| 1876 | ……… | ………… | 401,19 | 165,93 | 235,25 | +69,32 |
| 1877 | ……… | ………… | 476,63 | 335,55 | 141,08 | -194,47 |
| 1878 | ……… | ………… | 523,62 | 306,58 | 217,04 | -89,54 |
| 1879 | ……… | ………… | 493,13 | 254,48 | 238,65 | -15,83 |
| 1880 | 310,98 | 1324,09 | 474,25 | 255,33 | 218,92 | -36,42 |
| ‘76-‘80 | ……… | ………… | 473,76 | 263,57 | 210,19 | -53,39 |
| 1881 | 398,84 | 1556,23 | 481,28 | 274,76 | 206,52 | -68,24 |
| 1882 | 407,70 | 1809,54 | 513,58 | 268,85 | 244,73 | -24,12 |
| 1883 | 592,92 | 1603,48 | 580,56 | 359,91 | 220,65 | -139,25 |
| 1884 | 575,38 | 1323,78 | 479,10 | 294,99 | 184,12 | -110,87 |
| 1885 | 571,18 | 1797,17 | 516,51 | 268,54 | 247,97 | -20,57 |
| ‘81-’85 | 509,21 | 1618,04 | 514,20 | 293,41 | 220,79 | -72,61 |
| 1886 | 571,66 | 1704,93 | 552,04 | 296,50 | 255,55 | -40,95 |
| 1887 | 414,24 | 1805,22 | 580,41 | 314,68 | 265,73 | -48,95 |
| 1888 | 453,24 | 1951,91 | 567,16 | 310,38 | 256,79 | -53,59 |
| 1889 | 485,44 | 2236,94 | 642,11 | 367,94 | 274,17 | -93,78 |
| 1890 | 553,94 | 2220,94 | 638,75 | 362,79 | 275,96 | -86,83 |
| ‘86-‘90 | 495,71 | 1893,99 | 596,09 | 330,46 | 265,64 | -64,82 |
| 1891 | 702,60 | 2054,91 | 711,34 | 436,68 | 274,66 | -162,02 |
| 1892 | 653,37 | 1959,30 | 666,30 | 380,75 | 285,38 | -95,36 |
| 1893 | 724,12 | 2895,49 | 801,14 | 430,50 | 370,65 | -59,64 |
| 1894 | 718,27 | 2071,16 | 716,34 | 422,14 | 294,20 | -127,94 |
| 1895 | 617,23 | 2040,73 | 569,62 | 304,57 | 265,05 | -39,52 |
| ‘91-‘96 | 683,72 | 2204,25 | 692,92 | 394,93 | 297,99 | -96,94 |
| 1896 | 656,08 | 2660,45 | 661,98 | 337,92 | 324,04 | -13,87 |
| 1897 | 693,82 | 2082,25 | 579,96 | 355,78 | 224,18 | -131,60 |
| 1898 | 882,90 | 2644,25 | 673,09 | 389,91 | 283,18 | -106,73 |
| 1899 | 789,79 | 1300,86 | 482,39 | 333,27 | 149,12 | -184,15 |
| 1900 | 412,11 | 2047,22 | 496,98 | 216,98 | 280,00 | +63,01 |
| ‘96-‘00 | 686,94 | 2146,99 | 578,88 | 326,77 | 252,11 | -74,66 |
Sursa : N.Sută , S.Sută-Selejan , M.Mureşan , G.Drăgan – “Istoria Comerţului Exterior Românesc “, Editura Eficient , Bucureşti , 1996 , pag.94
Comerţul exterior al României înregistrează creşteri evidente ale volumului valoric şi cantitativ , însă apare o anumită inconstanţă datorată structurii exclusiv agricole a exportului .
Din conţinutul tabelului se observă evoluţia ascendentă a volumului comerţului exterior în perioada 1876-1896 , cu unele excepţii şi anume anii 1884,1885 şi 1895 . Tot în această perioadă apare şi punctul de maxim al sfârşitului secolului al-XIX-lea şi anume anul 1893 .
În perioada 1896-1900 media anuală înregistrată este inferioară aceleia din anii anteriori cu mai mult de 100 milioane lei , cele mai mici valori înregistrându-se în anii 1899 şi 1900 .
Evoluţiile fluctuante au fost determinate de :
- măsurile de politică comercială ; în prima fază de liber schimb , care au stimulat creşterea volumului comerţului exterior , şi apoi politica protecţionistă , care a frânat schimburile comerciale externe
- factorii climaterici , decisivi pentru producţia agricolă care era principalul bun exportat
- concurenţa produselor agricole din S.U.A. , India , Rusia care sunt oferite la preţuri foarte scăzute şi care limitează posibilităţile de export ale României
De asemenea , în ultimul sfert al veacului al-XIX-lea , se remarcă devansarea ritmului de creştere al exporturilor de către cel al importurilor . Astfel în timp ce importurile îşi dublează valoarea de la 166 milioane lei în 1876 , la 333 milioane lei în 1899 , exporurile cresc într-o mai mică măsură , de la 235 milioane în 1876 la 280 milioane în 1900 . Această creştere se manifestă în special în perioada 1876-1885 , când era în vigoare Convenţia Comercială cu Austro-Ungaria , perioadă în care importurile cresc cu aproximativ 80% în vreme ce exporturile sunt cu doar 10% mai mari .
Decalajul se menţine şi în perioada următoare , dar diferenţele dintre ritmurile de creştere sunt mai mici . Astfel , din 1885 până în 1900 importurile cresc cu 30% iar exporturile cu 11% .
Cauzele care au determinat creşterea mai rapidă a importurilor faţă de exporturi sunt următoarele:
- îmbunătăţirea căilor de comunicaţie , ceea ce a permis o pătrundere mai facilă pe piaţa românescă a mărfurilor străine
- masivele livrări din afară făcute pentru construirea căilor ferate şi , în general , pentru dotarea tehnică a economiei
- creşterea populaţiei care a dus la creşterea importurilor şi de asemenea , la creşterea consumului intern şi implicit la scăderea exporturilor
Balanţa comercială se menţine , cu excepţia primului şi ultimului an al perioadei , deficitară .Cauzele care au dus la existenţa acestor deficite au fost următoarele:
1) Efectele convenţiilor încheiate pe principii liber schimbiste cu Austro-Ungaria , Germania , Franţa , Italia , Anglia , Elveţia
2) Politica de investiţii industriale stimulată de legea protecţionistă din 1887 care a permis introducerea unor cantităţi de mărfuri cu taxe vamale reduse sau scutite de taxe vamale , care au fost utilizate pentru realizarea unor lucrări de mare anvergură precum podul de la Cernavodă , construcţia de căi ferate şi şosele , portul Constanţa şi alte lucrări .
3) Lărgirea pieţei interne , în condiţiile în care industria de fabrică nu era suficient dezvoltată pentru a putea acoperi necesităţile consumului intern , iar industria casnică se destrăma , a făcut să sporească importul unor produse . Exemplul cel mai concludent este dat de importul de produse textile care în 1882 reprezenta 33% din total iar la începutul secolului al-XX-lea ajunsese la 48% din total .
4) Efectele crizei agrare care au dus la scăderea preţurilor produselor agricole , produse ce deţineau o pondere covărşitoare în structura exportului românesc
Un alt element important care a influenţat permanent balanţa comercială a fost decalajul dintre preţul produselor importate şi a celor exportate . Acest decalaj era , în principal rezultatul structurii necorespunzătoare a schimburilor comerciale ale ţării noastre , în care se exportau produse neprelucrate , care aveau preţuri scăzute şi se importau , în majoritate produse semifinite şi finite , cu preţuri mult mai ridicate . Uneori , s-a întâmplat chiar să importăm produse finite obţinută din materia primă exportată de România , cum a fost cazul în perioada aplicării Convenţiei Comerciale cu Austro-Ungaria când “importam făină din propriul nostru grâu” .
Diferenţa dintre valoarea unei tone importate şi a unei tone exportate a oscilat între 3,15 şi 4,97 tone exportate pentru o tonă importată după cum se observă în următorul tabel :
|
Anul
|
Valoarea unei tone exportate (lei) |
Valoarea unei tone Importate (lei) |
Tone exportate pentru o tonă importată |
Valoarea unei tone exportate pentru o tonă importată |
| 1880 | 165 | 820 | 4,25 | 0,20 |
| 1885 | 138 | 471 | 3,15 | 0,30 |
| 1890 | 124 | 655 | 4,00 | 0,20 |
| 1895 | 130 | 494 | 3,30 | 0,26 |
| 1900 | 137 | 527 | 4,97 | 0,26 |
Sursa : N.Sută , S.Sută-Selejan , M.Mureşan , G.Drăgan – “Istoria Comerţului Exterior Românesc “, Editura Eficient , Bucureşti , 1996 , pag.94
