Caracterizata de omogenitate, societatea nipona nu prezinta profundele diviziuni entice, religioase si materiale regasite in majoritatea societatilor moderne, 90% din japonezi considerandu-se a face parte din clasa de mijloc, in contrast cu trecutul segregationist al medievalitatii nipone.
In mare Japonia este o tara stabile, cu un grad ridicat de concordie sociala. Problemele actuale isi au originea in recesiunea economica a anilor ’90, ce a generat somaj, problema straina pana atunci unei Japonii recunoscute pentru garantarea locului de munca (care acum mai este posibila doar in cazul a 30% din forta de munca), aparitia unei noi categorii de populatie, cea de jos – “homeless” cauza ne fiind alcolismul sau problemele mentale ci somajul in crestere ce forta cetatenii sa se auto-exileze datorita presiunii sentimentului dezonorarii, caracteristic traditionalismului nipon. Somajul a crescut la nivelul de dupa razboi in 1999 (4,8%), ajungand in 2004 la 5,3%. Activitatea sindicala deosebit de redusa (23% din angajati) se inscrie in patternul nipon al armoniei sociale, insa nu a fost intotdeauna asa. Dupa razboi sindicalismul se ridica la peste 50%, fiind divizat intre sindicate de stanga, in legatura cu partidele socialiste si comuniste, sis indicate infiintete de catre marile companii. Doar bunastarea ulterioara a facut inutila persistenta fenomenului sindical postbelic, caracterizat de greve dese si violente, si unirea miscarilor ramase in functiune in cooperative confederatie sindicala Rngo. Insa pe masura ce presiunile economice si sociale se amplifica fara a-si gasi o solutie reinvierea sindicalismului militant este o perspective periculoasa.
Insa principala probleme sociala a Japoniei o reprezinta imbatranirea populatiei, varsta mediana fiind de 42,3 ani, (0-14 ani: 14,3%; 15-64 ani: 66,7%; peste 65 ani: 19%). Acest proces cvasi-ireversibil, va duce la dezechilibre demografice si economice, precum si la probleme in domeniul asigurarilor sociale, ce nu vor maiputea fi sustinute de populatia activa in scadere. Aceasta scadere numerica a fortei de munca, in contextul cresterilor demografice impresionante ale unor vecini precum China si India, vor genera o accentuata tendinta de migratie spre Japonia, in conditiile in care populatia nipona este omogena si tinde spre izolationism si prezervarea identitatii sale. Acest val de migratii prevazut de Organizatia Natiunilor Unite, va avea drept cauza in egala masura si inrautatirea conditiilor de mediu, a caror cauza este in buna parte si Japonia, mai precis perspectiva foametei, a deteriorarii mediului, a incalzirii climei insotita de un puseu al epidemiilor tropicale, al ridicarii nivelului oceanului planetar.
Criminalitatea ascendenta este o alta problema, in contextul cvasi-inexistentei sale inaintea recesiunii, precum si aparitia fenomenului prostitutiei printre minore, ambele fiind cauzate de dezirabilitatea deosebita a bunurilor de consum in randurile tinerei generatii. Crima organizata, numita yakuza, continua sa monopolizeze prostitutia, pornografia si jocurile de noroc.
