Periculoase sunt nisipurile istoriei dragul meu Adrian…
Dragă Adrian, am decis să-ţi răspund punctual la câteva observaţii pe care le-ai atins ca răspuns la scrisoarea mea.
1. Din punct de vedere filozofic şi istoric nu văd nici o incompatibilitate între Stânga Politică şi Credinţă\Biserică. Stânga nu înseamnă numai Lenin, Stalin (care fie vorba între noi, a apelat la Biserică atunci când a avut nevoie) Mao sau Che. Stânga reprezintă un efort comun a zeci de generaţii de filozofi şi este important să nu confundăm stânga democratică cu comunismul sau alte forme scăpate de sub indicii democraţiei reprezentative.
2. “Biserica Ortodoxa Romana a avut o atitudine obedienta fata de orice grupare aflata la putere, de la fanarioti si regi pana la legionari si comunisti”;
- Să le luăm pe rând
În primul rând nu putea fi obedientă faţă de legionari, deoarece legionarii erau obedienţi faţă de credinţa ortodoxă, cultul morţii etc. Doctrina legionară are ca punct de plecare credinţa în ortodoxie. De aia erau supăraţi acei băieţi pe evrei şi nu aşa de tare pe unguri de exemplu…
- Faţă de Regi nu a avut de ce. În afară de Carol al doilea cei trei regi (Carol I, Ferdinand şi Mihai) au fost figuri simbolice, fără un conţinut substanţial politic.
- Faţă de Fanarioţi? Domnule, fanarioţii erau ortodoxi! Aceştia erau membri ai familiilor aristocratice grecești care locuiau în caratierul Fanar. Acesta era principalul cartier al grecilor din Constantinopol, unde se afla și sediul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. Fanarioții dominau administrația Patriarhiei și interveneau deseori în alegerea înalților prelați, inclusiv a Patriarhului Ecumenic al Constantinopolului, care avea statutul de “Primul între egali” în lumea episcopilor ortodocși.
- Faţă de comunişti cine nu a fost obedient în România după `45? În afara Rezistenţei, dragă Adrian, să şti că cel mai mare număr de morţi au provenit din rândul preoţilor.
3. În secolul XVII Inchiziţia nu mai însemna nimic, iar în Anglia protestantă lui Isaac Newton, absolut nimic.
4. Nu am afirmat niciunde că Einstein sau Tsiolkovsky erau creştini ci că nu erau Atei, atât
Iar între ateism şi agnosticism există totuşi un ocean, pentru că aşa cum bine ai afirmat: “pentru ca demonstrarea inexistentei divinitatii este aproape imposibila”.
@anda> multumesc pentru completare. @logosfera> iti respect punctul de vedere chiar daca este diferit de al meu. Diversitatea genereaza progres. Va mai asteptam pe la noi!
@anda In mod sigur am vrut sa scriu "Yehova, Isus si Allah" ca reprezentati ai religiilor iudaice, crestine si musulmane. Doar un geniu ca tine putea sa amestece un profet printre zei. ;) Stiu ca Allah se traduce cu Dumnezeu numai ca exista diferente calitative intre Dumnezeul-Yehova si Dumnezeul-Allah care faca sa fie vorba de 2 concepte diferite pe care credinciosii, la nevoie, nu intotdeauna, le baga in aceeasi oala. "A rose by any other name would smell as sweet" ... gandeste-te la asta!
@logosfera "Destept" mai esti.? Tu nu sti ca Dumnezeu tradus in limba araba inseamna Allah? Probabil ai vrut sa scri "Yehova, Isus si Mohamed". Vezi ca "plasa" ta e rupta. Incearca sa o cirpesti.
"Iar intre ateism si agnosticism exista totusi un ocean..." 1. Ce are sula (credinta) cu prefectura (cunoasterea)? Oceanul ala este zero in cazul ateilor agnostici si teistilor agnostici. 2. Un ocean exista intre credinta lui Einstein si credinta aia care izvoraste din Biblie. Ateismul si agnosticismul sunt niste categorii prea mari astfel incat discutia isi pierde sensul. Putem vorbi punctual despre "necredinta in zeul X" si "posibilitatea cunoasterii zeului X". Ca sa te parafrazez "intre necredinta in Zeus si imposibilitatea cunoasterii lui Zeus este totusi un ocean pentru ca nimeni nu a demonstrat inca faptul ca Zeus NU exista". Or incerca unii sa-l ascunda pe Yehova, Isus sau Allah in spatele lui Dumnezeu dar eu nu pic in plasa asta.


[...] articol vine ca raspuns la mesajul de pe Athenian Legacy din dezbaterea mea cu Horia [...]