Înainte de sfârşitul celui de-al doilea război mondial, 45 de ţări au participat la semnarea acordului economico-financiar de la Bretton Woods, New Hampshire (nord-estul SUA) prin care se dorea restructurarea relaţiilor internaţionale financiare, monetare şi pentru a stabili reguli ce vor guverna economia internaţională postbelică. Ţările participante la această întrunire au decis formarea BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare deasemeni cunoscută ca şi Banca Mondială) şi FMI (Fondul Internaţional Monetar). FMI – are ca scop principal promovarea cooperării monetare internaţionale, garantarea stabilităţii financiare, facilitarea comerţului internaţional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forţei de muncă, la stabilitate economică şi combaterea sărăciei.
Resursele Fondului sunt asigurate din contribuţia statelor membre, prin plata unor cote în funcţie de puterea economică a fiecărei ţări. Fiecare ţară achita cota sa la Fond în proporţie de 25% într-una dintre valutele acceptate pe plan internaţional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlină) sau în DST, iar restul de 75% în moneda naţională.
În ultimul an mai multe state au beneficiat de suportul financiar al FMI: Belarus, Ungaria, Letonia, Pakistan, Serbia si Ucraina în total 47,9 miliarde dolari. În urma acestui acord, guvernul de la Budapeste s-a obligat în a reduce cheltuielile bugetare, sa scada deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB + o reformă fiscală. Guvernul leton, va reducere salariile din sectorul public cu 15% + reducerea a cheltuielilor publice.
Având în vedere toate discuţiile din ultima vreme am încercat să rezum câteva avantaje şi dezavantaje ale acordului încheiat de guvernul român cu această instituţie:
Avantaje
- o plasă financiară de siguranţă.
- acordul cu FMI e un cap de pod util în celelalte relaţii economice internaţionale pe care Romania le dezvolta.
- garantarea finanţării externe a ţării.
- împinge de la spate guvernul să-şi respecte promisiunile privind deficitul bugetar de 2% pentru acest an.
- stabilitatea leului pentru cei care plătesc rate în lei.
Dezavantaje
- potrivit lui Daniel Dăianu, “Terapia FMI” este, foarte dura, ceea ce ar putea crea “daune colaterale”.
- politica puţin flexibila a FMI in ceea ce priveşte politica bugetara.
- FMI nu îşi muleaza soluţiile pe nevoile economice ale ţării imprumutate (avem deja cazuri celebre de eşec – Argentina, Coreea).
- deciziile FMI sunt luate de nucleul ţărilor bogate (conduse de SUA), puţin interesate de cei ce beneficiză de împrumut.
- posibila îngheţare salarială a funcţionarilor publici.
- impozitele şi taxele ar putea să crească foarte mult.
Dintre politicienii români am remarcat următoarele reacţii pro/contra faţă de acest subiect: Adrian Năstase Un acord cu FMI ar reprezenta nu neapărat un scop în sine, cât un mijloc de a dobândi o mai mare credibilitate pe plan internaţional pentru a obţine în condiţii mai bune împrumuturi de la alte organizaţii internaţionale”; Daniel Dăianu (februarie) ”Acum o luna as fi spus ca acest lucru este posibil si fara implicarea FMI, dar in acest moment cred ca e posibila orice varianta. Eu as fi preferat fara FMI”; Mugur Isărescu “In ideea acoperirii acestui gol de finantare al sectorului privat printr-un imprumut public ne gandim la un pachet. Ne gandim la bani de la UE, la bani pe proiecte de la BERD. Aici ar putea intra si bani de la Fond. Acesti bani sunt pentru a proteja rezervele valutare”.
