Lipsa perseverenţei asezonată cu letargia socială crează monştrii societăţii. Pune mâna pe piatră, înjură-i, întoarce spatele la vot! Cam asta este mentalitatea post revoluţionară a unor cetăţeni lipsiţi de interesul de a se autoadministra.
Clasa politică este vinovată pentru defectele instituţionale ale României, pentru proasta funcţionare a justiţiei, pentru insuficienţele economice a ultimilor ani, pentru dezordinea socială a României anilor `90, pentru depopularea ţării din ultima perioadă, pentru câinii bagabonzi de pe străzi, pentru curvele bete în discoteci pe mese, pentru absolut şi absurd tot!
Îmi întreb deseori prietenii de ce nu sunt interesaţi de propria administrare a comunităţii, implicându-se măcar în proiecte sociale dacă nu politice. Cei mai mulţi îmi răspund că nu sunt interesaţi de politică, că le este scârbă de ea, că este un mediu, nociv, corup, imoral 
etc.
În ultimii ani, de când învăţ să fac politică nu reuşesc să conving cetăţeni dar mai ales apropiaţi de interesul, până la urmă personal, al fiecăruia dintre noi, să încercăm să ne promovăm interesele în polis.
Letargia din rândul tineretului este cea mai îngrijorătoare. Mulţi dintre noi nu acceptăm că avem obligaţii şi ceea ce este şi mai trist, mulţi nu cunoaştem drepturile noastre. Prea puţini cunosc măcar 5% a contractului social cu statul, înţelegând statutul de cetăţean ca pe o chestiune naturală, a facerii omului şi doar atât (din maternitate în sicriu).
Societatea secolului XIX este o diversitate integrată. De la cele mai marunte aspecte ale vieţii de zi cu zi şi până la ultimele tehnologii, oamenii integrează cultura aruncând-o căilor de socializare (internetul). Practic putem cunoaşte orice, oricând de oriunde. Politica în schimb este privită în România ca un apanaj a celor iniţiaţi, eventuali obscuri şi doar interesaţi de propriul trai.
Este un mod eronat de a privi politica! Dragi prieteni, prin lipsa implicării dvs. concurenţa este exterminată. În politică nu rămân din păcate esenţe ale calităţii ci doar ale dezinteresului. Prin lipsa implicării dvs. în propria administrare legitimaţi toate lipsurile de care împreună în final răspundem! Somnul nostru colectiv crează monştrii! Aceştia nu apar din neant…
Este adevărat, nu o să fiu ipocrit şi trebuie să recunosc faptul că practic trăsătura predominantă a unui partid politic constă în relaţia sa cu o parte a societăţii civile pe care încearcă să o mobilizeze şi s-o cointereseze în exercitarea puterii de stat. Partidele şi societatea civilă trebuie apoi să suporte o rotaţie politică în administrare conform canoanelor democratice.
Un regim democratic, trebuie să accepte pe lângă drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, o competiţie între mai mulţi candidaţi pentru diferite roluri de autoritate din cadrul sistemului.
Am pledat şi voi lupta în cotidian pentru mediu, non-violenţă şi integrare socială şi mulţi dintre voi cunosc aceste aspecte. Trebuie să recunosc că în ultimii ani am încercat să mă ghidez după parfumul revoluţionar a lui Ghandi şi perseverenţa lui Martin Luther King jr. Dar încă nu am găsit calea de a vă face să îmi întindeţi o mână. Este o mână care vă recomandă ieşirea din indiferenţă prin activism civic! Este o mână care strânge disperată frânturile de dinamism social şi moral ale unei ţări izolate de clasa politică.
Ieşiţi în stradă, integraţi-vă în asociaţii de idei (formale sau informale), asumaţi-vă calitatea de membru a unui partid politic, interesaţi-vă de viitorul nostru! Acesta este visul şi drumul meu în a vă apropia pe dvs. şi în a vă cointeresa de viaţa dvs. până la urmă. Este o cale ce mulţi dintre colegii mei, sper să aibe curajul să o deschidă. Trebuie să încetăm în a mai face politică pe baza unei găleţi de plastic!
Noi putem să facem din noapte – zi, din izolare – integrare, din nepăsare – credinţă, din indiferenţă – implicare.
Noi putem să întindem mâna ultimului ţigan din Făurei!
Noi putem să întindem mâna celui mai negăjit miner din Petrila!
Noi putem să întindem mâna unui veteran din Carei!
Noi putem să întindem mâna unor copii orfani din Bârlad!
Noi putem să strângem mâna fraţilor noştri din Bălţi!
Noi putem să strângem mâna unui ţăran din Polovraci!
Noi putem să înţelegem că naţiunea noastră se va ridica prin muncă şi spiritualitate!
voi mai trece cu siguranta... mi-a facut si mie placere "dezbaterea" noastra, cu atat mai mult ca am ajuns al un consens
de acord, sunt de admirat pentru PR cum ziceam, iar nu sunt chiar asa de departe de ce ziceam eu cu constructia societatii civlie care sa poate transforma in actor politic..
Da, intr-adevar. Cred ca, in fond, vorbim amandoi aceeasi limba. Tu pui accentul pe ideea de societate civila, eu pun accentul pe ideea de politica. Asta spun si eu, de la societatea civila a.k.a cetateni neimplicati politic la miscare politica profesionista. Cam asta-i drumul pe care-l vad. Ce e clar e ca in momentul in care te angajezi politic, renunti la obiectivitate si, deci, la rolul de observator. Devii actor, politic! :) Mi-a facut placere si cred ca o sa scriu mai multe pe subiectul asta. Poate si numai pentru a-mi pune ordine in ganduri. Te mai asteptam p'aici.
totusi recunosc, sunt deacord ca trebuie sa ofere speranta si incredere....
am dubii legat de teaparty.e doar PR nu si substanta....
Avand in vedere ca tocmai au strans 300k de oameni la un protest la Washington, ca se autofinanteaza prin contributii individuale online, ca au ajuns sa impuna candidati republicani la alegeri, iar pe unul l-au propulsat chiar in Congres, faptul ca Tea Party approval a ajuns un must pentru orice republican intra in competitia electorala, tind sa nu fiu de acord cu tine. Nu's indragostit de ei, dar mecanismul poate fi importat. E functional. Importanta-i implementarea lui.
eu it propun altceva.... o societate civila sau o entitate reprezentativa a soc. civ. o asociatie de ONGuri, federeatie, whatever, o constructie bazata pe ONGuri care apoi sa devina partid... asta se poate! asta ar fi o solutie....
tea party cel actual din sua??
Da, e un bun blueprint. Ca mod de relationare cu simpatizantii si mai important, e foarte bun mecanismul prin care s-a lansat si a capatat notorietate instant. De aia vorbesc despre promovare. Astazi, un partid, trebuie sa fie ca un star, sa aiba o dimensiune mesianica, pe care numai specialistii in comunicare o pot oferi. Asta daca vrei sa castigi "mintile si inimile". Daca nu, faci politica cu sapa si cu pungile de 1 leu pline cu dolari, cum se face in Ro de doua decenii.
FT.... deci solutia ta e partidul si punt? sau nu mai citesc eu ce trebuie? cum facem sa ne aducem aportul la schimbare...?
Solutia mea e centralizarea tuturor celor care tipa pe limba lor in societatea civila. Si da, solutia e politica. Totul e politica. Program politic articulat, oameni dincolo de orice suspiciune, finantare transparenta dar suficienta (altfel exercitiul e doar onanism in grup, scuza-mi exprimarea frusta). Se poate scapa si de clientela, nu-ti face griji. Si important e marketingul, promovarea, PR-ul. As pleca de la o miscare de tip tea party, centrata pe cateva valori comune, si as migra-o incet spre activism politic, endorsing candidates, propuneri legislative, activism real. Superficial spus, cam asta-i solutia mea.
*lanseaza
zilele astea am să scriu ceva despre ;)
stai pe fir CCDD anseaza o campanie de promovare a drepturilor si responsabilitatilor cetatenesti
Dl Flavius, onestitatea este un principiu... eu sunt o persoană eliberată de principii. Poate nu ai citit atent articolul. Eu mă refeream la cointeresul nostru de a ne autoadministra. Atât. Transparenţa, solidaritatea, coeziunea unei comunităţi ne fac bine la toţi şi nu individual. M-am săturat să fiu ipocrit să zic că sunt ONEST. Sunt doat COINTERESAT!
Ma nene, onestitatea despre care vorbeam, nu atingea sensul etic al cuvantului. Era vorba despre predispozitia interioara a unui individ de a accepta regulile jocului si de a juca dupa ele. Adica sa se desfasoare cat ii permit limitele, sa isi faca agenda in functie de limite si nu sa indoaie limitele in functie de agenda, asa cum vrea un Vanghelie cu intrare la ministrul de interne. E mai clar acum ? Si, da. Cointeresarea e un concept bun. Ar trebui sa fim toti cointeresati sa ne limitam puterea reciproc, astfel incat sa nu apara unul care sa ne f*ta prin toate gaurile si noi sa ne uitam descumpaniti, fara nicio parghie, asa cum se intampla de doua decenii. Hai ca m-am enervat. :)
totusi POR nu suna rau :))
Da tudor! asta este soluţia! corect :) vezi că vorbim aceeaşi limbă...devine anarho-periculos
nu sunt deacord ca POR (Partidul Onest Roman) ar fi solutia, plus ca e aproape imposibil sa faci partid, si daca faci partid ai clientela politica etc nu eu cred ca societatea civila, e momentul ei acuma, momentul nostru al cetatenilor.... si da horia cred si eu ca de jos in sus se face schimbarea, de la cetateni....
voi trebuie sa intelegeti, acuma e cel mai propice moment pentru a impune democratia participativa... nu va fi niciodata un moment mai bun in storia noastra contemporana pentru a impune forta cetatenilor si schimbarea in Romania
corect tudor! puterea este a cetăţenilor. Aceştia trebuie educaţi social. Da educaţi! Avem exemple de coeziune socială? Da, doar violenţă juvenilă pe stadioane... În România nici la greve sau proteste nu vin oamenii ci clientela opoziţiei. Eu rămân un adept al schimbării de jos în sus... aşa ca ghandi... şi evident prin non-violenţă
Horia, din pacate, coeziunea sociala este un concept fara corespondent in Romania contemporana. Realitatea e ca nu o sa vedem in curand macar 1.000 de oameni care sa protesteze pentru drepturile lor. Si nu ma gandesc aici la drepturi din astea imperceptibile, profund teoretice, la care omul simplu nu se poate raporta. Nu, la chestii palpabile, concrete. Romania pierde pe banda rulanta la CEDO si n-am vazut dinspre societatea civila niciun protest impotriva felului in care se face dreptate in Romania. Dreptatea e primul si cel mai important din viata unui om, este principalul factor de educare. Respectul pentru celalalt nu se creeaza prin campanii oengiste ci prin stabilirea clara a limitelor propriilor drepturi. Cand vom intelege asta, vom intelege si cinstea, si capitalismul si tot ce vreti voi.
Perfect de acord. Acum este un moment foarte bun, cum nu a mai fost niciodata pana acum. Dar solutia nu va veni din partea societatii civile, care, de altfel, nici nu trebuie sa faca politica angajata. Trebuie sa apara un alt partid. Iar un partid se construieste cu idei, cu vectori de imagine si cu resurse financiare inteligent investite. Se mai face, in sensul in care ne dorim noi, in primul rand cu onestitate. Eu, personal, aici am o problema. Simt ca sunt in stadiul in care nu mai pot gira pe nimeni. Sper ca restul nu-s ca mine. Dar, da. Acum e momentul, cel putin teoretic vb.
luptam ca in Romania pentur ca niciunul dintre modele nu se potriveste in Romania
nu imi palce si nu inteleg ... am intalnit de atatea ori romani care fac revolutii de canapea, care stiu si dreg si ei vor si cand le spui "bah, se face, eu fac" sau "uite poti face aia si aia" arunca repede perla "ah si ce rezolvi, tu nu vezi ca suntem putini" sau "ce, numa tu si cu mine" ...... e un sindrom, frica de a lua initiativa
Eu nu spun ca nu e o lupta care merita purtata. Intrebarea e, luptam ca la Termopile sau ca la Maraton?
pana la urma cei perseverenta si increderea in propriile principii si valori au facut mereu diferenta, oriunde, inclusiv in romania
atunci asta e o problema cu care va confruntati voi, eu stiu care sunt problemele sociale si ale romanilor si incerc sa conturez strategii si activitati cre sa combata pasivitatea si sa aduca implicarea... sigur ca putem argumenta si contrargumenta la nesfarsit, in special pe net.... eu, colegii mei luam taurul de coarne, si alti tineri o fac... si o vom face si pe viitor si sper in numar cat mai mare, schimbarea e aici, bate la poarta trebuia doar sa o primim inauntru
legat de "nu clasa politica trebuie schimbata ci pe noi insine" sunt de-acord ca trebuie sa ne schimbam pe noi insine ca sicietate dar sunt FERM CONVINS ca tebuie schimbata clasa politica, combatuta, e dovedit ca de 20 de ani incoace clasa asta politica (pt ca in mare e acesi) isi urmareste doar propriile interese (fie ele personale in cazul Traian Basescu, fie ele de partid in cazul PSD, PDL, PNL, etc)
nu sunt de-acord ca statul si romania au ramas cu "pasivii" societatii... ma vad pe mine activ, va vad pe voi activi... am prieteni care sunt activi... acum sigur, nu te poti astepta sa se schimbe radical tara, societatea... dar nu cred in pesimismul in care ne aflam, eu vad oameni care imi inspira incredere si curaj si cu ei sigur se va ajunge la a imbunatati ceea ce noi chemam "tara noastra'...
@tudor Te-ai gandit ca, din pct de vedere sociologic, te afli intr-un anumit grup cu o predispozitie spre activismul social? Ca exista acolo, intr-adevar, un mic segment de oameni activi, care te inconjoara, si-ti dau incredere? Dar nu e cumva posibil, ca acel grup sa fie, din nefericire, doar un miraj, prin raportare la intreaga societate? Cati suntem, 1000, 10.000, 100.000? Din 18 milioane? Din astia 100.000 cati sunt complet de incredere din punct de vedere moral? Cati dintre noi, in cazul in care ajugem sa determinam viitorul tarii, vom fi nerezonabili cu sistemul si cati ne vom plia pe sistem pentru a ne facilita o viata individuala tihnita? Horia imi spunea la telefon, zilele trecute, despre efectul mitei electorale asupra majoritatii oamenilor. Spunea ca oamenii se bucura vizibil cand primesc o galeata, un pix. Sunt legiuni amorfe si noi le raspundem prin activism pe blog, unde ne exhibam frustrarile. Pe romaneste, frectie la un picior de lemn. (Nu inseamna ca nu o vom mai face, ci ca nu ne mintim in legatura cu influenta noastra si efectele activismului nostru, daca el se poate numi activism._
daca vei privi destul de atent vei obesrva multi tineri si multi cetateni care fac ceva si mult mai multi care isi doresc sa faca ceva si si mai multi care se asteapta ca cineva sa faca ceva pentru ei... dar over all toti vor schimbare.... ce nu vei vedea (inca desi... vom junge si acolo) ce nu vei vedea este un nucleu care sa adune toti acesti oameni, care sa ii mobilizeze pe toti in a combate rahaturile clasei politice! @JACK: omule nu iti inteleg atitudinea! @H.N: desigur, vei mai vedea si o gramada de oameni ca si JACK
@tudor Tonica atitudine. Intrebarea e, numarul celor care vor sa faca ceva este suficient de mare sa scoata din ignoranta o masa paupera si ignoranta, care respinge orice forma de evolutie culturala. Eu, spre exemplu, nu sunt atat de optimist. Din punctul meu de vedere, sistemul de astazi are efecte mai perverse chiar in comparatie cu sistemul comunist. Sa ma explic. Sistemul totalitar este ca o oala de presiune, controleaza tot, asupreste tot, reprima tot. Dar, exact ca si in cazul doublethink-ului, cea mai mare problema a sistemului este sa reprime frustrarea interioara. Asadar, presiunea creste, fara sa aiba vreun debuseu real. Orice sistem ermetic ajunge, la un moment dat, mai devreme sau mai tarziu, sa explodeze. Astazi, libertatea de a vorbi, de a te asocia, de a gandi, e un debuseu real al frustrarii. Mai mult, cei care urasc inactiunea, au plecat. Astfel sistemul scapa de presiunea celor frustrati, care ar putea sa exercite o presiune reala. Raman cu cei amorfi, care nu sunt dispusi sa lupte pentru nimic. Cei care raman si vor sa schimbe ceva, vor concluziona ca sunt prea putini. Trist, dar asa pare. Romania seamana, chiar daca pare dur, cu un sistem iliberal, care perpetueaza la putere un grup si interesele sale, in timp ce ceilalti, cu drept si libertate totala de a vota, pot alege intre factiuni ale grupului insusi. :)
@tudor tot nu înţelegem :) nu este vorba de schimbarea clasei politice, ci a noastră ! noi suntem cetăţeni şi este de datoria noastră să facem politică! (angajaţi direct în politică, sau prin ong-uri în proiecte sociale)
Salvarea Romaniei nu va veni din interior ci din exterior asa cum a fost de la inceputurile Romaniei moderne cu venirea regelui Carol. Imprejurarile in care au adus-o vremurile o vor dirija-o intr-acolo, cu UE sau cu altii. Toti ne lasa sa fierbem in suc propriu si suntem victima propriilor greseli: fortate, dirijate sau intentionate. Va trebui sa ne prabusim adanc, puternic si (sper nu) fatal. Inainte spuneam ca noi am facut revolutia...noi studentii impreuna cu alti tineri. Acum cred ca am fost doar in a wrong place @ a wrong time...for some of us. S-ar fi facut schimbarea si fara noi si fara victime si fara suferinte doar ca mai incet si eu nu cred ca a meritat sacrificiul unor vieti nevinovate pt ce s-a intamplat apoi. Raspunsul meu la intrebarea ta: _ Cetatene unde esti? _ I'm abroad! De departe urmarim ce se intampla acolo la voi si nu ne e indiferent, ne doare, ne intristeaza, ne deprima. Aici ne crestem copiii, platim taxe si ajutam ridicarea unor tari care au facut mult prea putin pt Romania dar nu le-am fost indiferenti. Problema mare era sa-i ajutam sa ne ajute...nu i-am lasat si nu-i lasam nici acum...asa ca: ENJOY! PS 1.Nu-ti mai pierde vremea cu comentarii abjecte, time wasted. 2.O sa-ti mai dau subiecte (poti raspunde la comentarii aici) 3. Interesant website-ul vostru, good job, keep going!
@Sorin Multumim pentru comment si incurajari si ne pare rau pentru realitatea sumbra pe care o descrii. Multe aspecte pe care le descrii, sunt corecte si din punctul nostru de vedere. Referitor la comentarii, le mai dam publish pentru a se vedea si ce sta in subteranul Internetului. Si ei sunt o parte a cauzei. Sau poate sunt efect. Cine mai stie. :| La buna revedere!
@sorin :) salut! schimbarea trebuie să aibe la bază moravurile noastre, deci cu părere de rău susţin încontinuarea că bunăstarea trebuie construită din interior prin multă muncă, solidaritate şi coeziune socială!
bai comunistule de ce nu publici commentul? nu te lasa comunistii de la psd. fututi mortii matii de curva!
@jack :) salut! de ce esti aşa de supărat? 1. futuţi se scrie - futu-ţi ;) 2. ai răbdare ca să îţi aprob comentariile
bai fututi pe mata de comunist! asta va invata comunistii din psd sa amagiti poporul! cacanarul pulii mele
[...] urma feedback-ului pe care l-am realizat ieri cu F.T. şi Tudor am realizat că poate ar trebui să explic mai în detaliu o concepţie personală asupra [...]