Aseară am rămas plăcut impresionat de gestul celor doi europarlamentari români. Departe de a fi deacord cu populismul doctrinar al partidului pe care îl reprezintă, cei doi au realizat o analiză destul de obiectivă a vieţii de partid. Este prima critică substanţială pe care o auzim de la elita intelectuală a PD-L. Poate că este prea târziu, dar oricum bine venită critica celor doi oferă o imagine deplorabilă a unui partid anchilozat în practici mercantiliste de promovare doar a oamenilor cu şi fără creier în PD-L dar neapărat cu cash
Întrebat de dorinţa regelui marmurei de a rămâne nemuritor şi rece în postul de prim vicepresident a bolidului portocaliu, señor Vidanj, Preda a răspuns prin a îl recomanda la conducerea unei Coce [căruţă în zona Zarandului - dacă cultura folclorică nu vă ajuta folosiţi wikipedia]:
“Miza nu este Adriean Videanu, pentru că Adriean Videanu este o piesă din acest joc al politicii post-comuniste. Domnul Videanu este, în opinia mea, mult prea umflat. El e o problemă pentru PD-L şi vă spun de ce. E o problemă pentru că Adriean Videanu a abandonat Bucureştiul la competiţia electorală din 2008 şi acum pare sigur pe sine în interiorul PDL şi sigur că poate câştiga o bătălie în interiorul partidului”
M-am regăsit în aprecierile lor făcute despre politica de resurse umane a partidului de guvernământ care este defectuoasă, dar rapid mi-am amintit de ceea ce se întâmplă şi în templul automutilării pe care îl slujesc. În toate partidele politice din România există imcompetenţă, generată de corupţie şi lipsă crasă de educaţie. Clasa politică trebuie să ofere oameni “noi”
competenţi şi credibili pentru polis.
Despre cei doi mai toţi ştim că au primit şi un imbold de la preşedintele Băsescu. Se pare că lupta acestuia cu baieţii şmecheri din PD-L pe care tot el i-a promovat îl determină la lupte interne în universul portocaliu. Traian realizează că încă doi ani de cotropire naţională pe care Vidanj şi Bercea l-ar coordona, ar aduce PD-L în 2014 la un partid controlat de baroni, puţin dispus în a mai da ascultare unui ex. preşedinte.
Ceea ce totuşi mă uimeşte la Cristi Preda este că vorbeşte cam mult despre comunism şi cam urât. Îl trece pe Videanu în rândul cadrelor sistemului vechi
Dar care este problema în asta? Mie mi se pare puţin deplasat să faci praf un sistem în care ai promovat. Îmi pare rău că nu l-am întrebat când l-am cunoscut ca profesor, despre faptul că vine la emisiuni de televiziune și vorbește de principii erijându-se într-un emiţător de moralitate “ortodox” creştin-democrat uitând trecutul domniei sale UASCR-ist ( Cenzor la Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România).
Domnul Preda apare ca responsabil de organizarea minunatei Conferințe Naționale a UASCR din 1988 și cu ode în lucrarea editată la aceea vreme de Editura Politică ?!?! what dă fuck???. Tânăr student la Facultatea de Filozofie a Universităţii Bucureşti Cristi Preda era expert în odiosul marxism. La faza naţională a concursului profesional ştiinţific studenţesc de ştiinţe sociale secţiunea: ”Materialism dialectic şi istoric” a obţinut punctaj maxim. Şi fie vorba între noi, la aceeaşi dezbatere doctrinară un alt arhanghel al dreptei (pe care în particular îl simpatizez) a obţinut 18 puncte… da! actualul premier Emil Boc a reuşit performanţa cu lucrarea profund capitalistă în care reflecta asupra: “revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 august 1944″. Şi mai dramatic pentru cei doi este că aceştia, că au participat la un concurs ce a fost supervizat personal de tovarășa Elena Ceaușescu. Tovarăşul Preda care la vremea respectivă urcase pe podium declara:
“Majoritatea studenţilor au dovedit cunoaşterea temeinică a problematicii de bază a fiecărei discipline, în spiritul şi din perspectivele tezelor şi aprecierilor cuprinse în documentele de partid, cu deosebire în recentele expuneri ale Secretarului General al Partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu”
Ieri, premiant în comunism, astăzi mare anticomunist, Cristi Preda era un specialist al unor teme politice precum: “Ce este partidul revoluţionar al clasei muncitoare?” “Dialectica contradicţiilor în viaţa socială. Concepţia PCR, a Secretarului său General, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, despre cunoaşterea şi soluţionarea contradicţiior în socialism.”
Conferinţa a XV-a a UASCR, Editura Politică, Bucureşti 1988.
P.S. aştept cu ardoare comment-urile dvs. în care veţi afirma inutilitatea sferei politice dinainte de `89. Saracul nu ştia ce face.
sunt de acord cu ce spui, ipocrizia este o caracteristica specifica a clasei politice actuale, nimeni nu face exceptie... cu ce nu sunt de acord este "reprosurile" pe care atat tu cat si altii in tagma jurnalismului si nu numai le adreseaza adultilor de azi "fosti membri" de partid sau "laudatori si aplaudaci".... era era comunismului, voiai sa iti faci un nume trebuia sa te bagi in partid, sa lauzi, sa lingi... unii au facut-o cu placere, altii pentru ca nu aveau alternativa in ce priveste promovarea in societate si crearea unei cariere... nu are rost sa reprosam activitatile "din trecut" asa erau vremurile... acuzam insa ipocrizia cu care acesti "vechi ciocoi" se spala de trecutul propriu.... in loc sa il accepte si sa recunoasca ca au gresit atunci iar acum sunt alti oameni, schimbati, mai intelepti!




@tudor: eu nu ma rup de trecut razand, cu toate ca poate ar fi odihnitor asta. Pur si simplu imi repugna actualii anticomunisti dar fosti comunisti. In definitiv de Iliescu am zis ceva rau? el niciodata nu si-a negat trecutul, cu atat mai mult sa-l condamne cu asemenea tarie. Draga Tudor eu nu sunt populist. Iar unul din pilonii populismului este minciuna. Sa minta altii :) P.S. nu ma recomand a fi jurnalist :) sunt doar un blogger. Unul dintre egali :)
- spam
- offensive
- disagree
- off topic
Like