Razvan Ungureanu şi dilema UTC-istă.

Am rămas profund interesaţi de un subiect periferic tratat în presa nostră în urma lecturării unui interviu pertinent realizat de ziariştii ieşeni: Bogdan Brătescu şi Oana Stănciulescu din Ziarul de Iaşi (10/04/2006). Este foarte simpatic modul în care un personaj politic apoi înalt dregător al spionajului românesc încearcă să evite responsabilităţile tinereţii revoluţionar-comuniste

Iata cum răspunde demnitarul român unor întrebări normale pentru o societate anormală:

- Cit conteaza astazi in biografia dumneavoastra faptul ca ati fost membru supleant al CC al UTC?

- Biografiile factorilor de decizie trebuie cunoscute in detaliu. Nu fac un secret din faptul ca am fost membru supleant al CC al UTC. Este exclusiv din cauza rezultatelor bune la invatatura, la olimpiadele scolare. Asa am devenit, la virsta de 15 ani, secretar UTC in liceu pina la 18 ani, pina la clasa a douasprezecea. Iar pentru aproape doi ani, de la 16 pina la 18, numele meu a fost trecut pe o lista si votat printre membrii supleanti ai UTC-ului. Ca obligatie, acest lucru nu presupunea nimic. Am fost anuntat ca am fost trecut pe o lista. Pina la urma, era o fictiune. Erau selectati, dintre secretarii UTC pe licee, cei care erau socotiti reprezentativi din punct de vedere scolar. Nu exista o activitate care sa certifice valoarea politica a adolescentului. Era o chestiune strict formala, care nu presupunea participarea la decizia politica propriu-zisa.

- Puteati refuza?

- Refuzurile erau extrem de rare, daca existau. Nu tin minte sa fi vazut pe cineva in jur refuzind. Multi insa isi doreau aceste pozitii.

- Dumneavoastra v-ati dorit-o?

-Nu mi-am dorit-o. A venit dincolo de vointa mea de adolescent, exact ca un rezultat al succeselor scolare. Si apoi, la 18 ani, chestiunea nu a mai contat. Eu nu am mai fost membru de partid.

Din răspunsurile domnului Ungureanu, tragem următoarele concluzii:

1. A fost obligat să intre în această structură.

2. Era total indiferent de filozofiile comuniste.

3. Nu a avut o implicare serioasă în activitatea UTC.

Departe de a ne dori să-l judecăm pe domnul Ungureanu dar totuși vigilenți, am accesat o umilă arhivă.

Si ghiciți, ce am descoperit:

Cuvântul tovarășului Mihai Ungureanu

Delegat al Organizației județene Iași a U.T.C

Hotărârile de însemnătate istorică adoptate de Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român, înflăcăratele îndemnuri adresate tinerei genrații de către tovarășul Nicolae Ceaușescu în deschiderea lucrărilor Forumului nostru, pun și î fața noastră, a elevilor utc-iști, sarcini deosebite. Suntem conștienți că pentru a realiza o economie modernă, intensivă sunt necesare cadre a căror pregătire să se reflecte în capacitatea de a răspunde noilor exigențeale muncii, ale activității sociale în general, care trebuie sa dovedească înaltă competență profesională, gândire creatoare, deschisă spre nou, spirit de inițiativă, responsabilitate, ordine și disciplină. De aceea programele noastre de activități, ancorate mai ferm în realitatea concretă a problemelor cu care se confruntă fiecare colectiv de elevi corelate mai strâns cu acțiunile desfășurate pe linia școlii, au fost orientate astfel încât să conducă la sporirea răspunderii eleviloe pentru învățătură, pentru pregătirea permanentă, perseverență și sistematică, printr-un efort propriu susținut și constant.

Pe deplin conștienți de sarcinile ce ne revin din Hotărârile Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, din indicațiile și orietările secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae ceaușescu, din documentele supuse aprobării, Forumului tineretului, noi, elevii di județul Iași, ne angajăm că vom depune toate eforturile pentru a ne forma ca specialiști cu o înaltă pregătire politică și profesională cu conștiință înaintată hotărâți să muncească, cu entuziasm și pasiune tinerească revoluționară, cu responsabilitate pentru continuarea neabătută a drumului ascendent pe care România s-a înscris în perioada de o efervescență fără precedent inaugurată de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român.

Iată cum micuțul Mihai, obligat de forțele represive ale miliției este efectiv obligat, chinuit să accepte acestă trambulină de afirmare printr-o lingușeală (pupincurism) excelentă a regimului și a genialului secretar general.  Nu vrem să-i condamn convigerile din tinerețe ale domnului Ungureanu, dar trebuie publicate astfel de lingușeli pentru a reflecta uneori cv-ul politic post revoluționar cu cel incipient

Oricum ceea ce se poate remarca fără îndoială este excelentul limbaj de lemn pe care micuțul Ungureanu îl folosea.

autor articol: Horia Nasra