Se întâmplă uneori ca cineva să sintetizeze în câteva gânduri, tot ce un altul încearcă să demonstreze/susțină/profereze, în mii de pagini și sute de ore vorbite. Într-o societate polarizată, neîncrezătoare, clivată până la ură și dispreț, cred că e nevoie de lumină, de modele care să arate că se poate trăi, gândi și altfel, altruist. A trecut mult timp de când un text nu m-a mișcat în felul în care a făcut-o textul de mai jos. Cred, cu sinceritate, că următoarele rânduri ar trebui citite de toți semenii noștrii și merită cel puțin o reflecție. Textul original îl puteți găsi aici.
În 2006, am promis că voi oferi gradual către fundații filantropice tot pachetul meu de acțiuni de la fondul de investiții Berkshire Hathaway. Sunt foarte mulțumit de decizia făcută.
Astăzi, Bill și Melinda Gates, împreună cu mine, rugăm sute de americani bogați să promită că vor dona cel puțin 50% din averea lor în scopuri caritabile. De aceea, cred că este potrivit să îmi reiterez intențiile și să explic logica care se afla în spatele lor.
Înainte de toate, să prezint propriul meu legământ: Mai mult de 99% din averea mea va fi donată în scopuri filantropice, în timpul vieții mele, sau după ce voi trece în neființă. Dacă măsurăm în dolari, acest legământ este generos. În schimb, dacă analizăm comparativ, mulți oameni oferă mai mult semenilor lor decât o fac eu, în fiecare zi.
Milioane de oameni care donează cu regularitate bisericilor, școlilor și altor organizatii, renunță la sume importante de bani, care ar putea fi folosiți de către propriile lor familii. Acești dolari donați se traduc în mai puține ieșiri la film, masă sau alte plăceri personale. Prin contrast, familia mea și cu mine nu renunțăm la nimic din ceea ce avem nevoie sau ne dorim prin acest legământ.
Mai mult, acest legământ nu mă obligă să donez cel mai de preț lucru pe care-l posed – timpul. Mulți oameni, inclusiv – sunt mândru să spun asta – cei trei copii ai mei, oferă din timpul și abilitățile lor pentru a ajuta pe alții. Darurile de acest fel sunt de cele mai multe ori mai valoroase decât banii. Un copil nevoiaș, îngrijit și sfătuit de un mentor, primește un dar mai prețios decât orice cec. Sora mea, Doris, ajută zilnic oamenii. Eu am făcut puțin din toate astea.
Ce pot să fac eu, în schimb, este să iau un măunchi de acțiuni ale companiei Berkshire Hathaway, care transformate în dolari pun la dispoziție resurse, și să le ofer spre folosință altora, care, prin ghinionul sorții, au primit “paiul cel scurt” în viață. Până în prezent, aproape 20% din acțiunile mele au fost distribuite (inclusiv cele aparținând fostei mele soții, Susan Buffett). Și voi continua să distribui anual 4% din acțiunile pe care le rețin. Într-un final, toate acțiunile mele și veniturile ce decurg din ele vor fi donate în scopuri caritabile. Nimic nu se va duce către fundații de cercetare. Vreau ca acești bani să rezolve nevoile concrete de astăzi ale oamenilor.
Acest legământ nu va afecta viața mea sau a copiilor mei. Ei au primit deja averi semnificative și vor mai primii în viitor. Și trăiesc vieți confortabile și productive. Și eu voi continua să trăiesc astfel încât să nu-mi lipsească nimic.
Anumite lucruri fac viața mai frumoase; totuși, multe, sunt inutile. Îmi place să am un avion privat dar să dețin șase case ar fi o povară. Prea des, obiectele posedate ajung să-l controleze pe posesor. Eu cel mai mult apreciez, pe lângă sănătate, sunt prieteniile mele de o viață.
Averea mea este consecința unor fapte, cum ar fi: faptul că m-am născut în America, câteva gene bune, etc. Atât eu cât și familia mea a câștigat ceea ce eu numesc loteria overalor. (În primul rând șansele ca nașterea mea din 1930 să se petreacă în Statele Unite au fost de 1 la 30. Cele de a fi un bărbat alb mi-au adus beneficii pe care alți americani nu le-au avut.)
Norocul meu a fost accentuat de faptul că m-am născut într-o țară cu economie de piață care uneori produce rezultate ciudate, dar care, per total, își servește scopul cu eficiență. Am muncit într-o economie care oferă medalii celor ce salvează vieți, bilete de mulțumire profesorilor excepționali, dar miliarde de dolari celor ce știu să intuiască acțiuni subevaluate. Pe scurt, soarta este capricioasă.
Reacția mea și a familiei mele față de norocul nostru extraordinar nu este una de vinovăție ci mai degrabă de recunoștință. Chiar dacă ne va rămâne doar 1% din actuala mea avere, fericirea și bunăstarea noastră nu ar fi afectate. Prin comparație, celelalte 99% pot avea un efect uriaș asupra vieții și sănătății altora. Această realitate nu lasă decât o singură decizie mie și familiei mele: să păstrăm suficient cât să ne ajungă și să distribuim restul societății noastre, pentru nevoile acesteia. Legământul meu ne pune pe acest drum.
Pentru mai multe informatii legate de Warren Buffett, puteti consulta Wikipedia.
