O lungă perioadă de timp, autorităţile de la Belgrad au preferat să ignore acuzaţiile Bruxellesului sau Hagăi, în ceea ce privea genocidul comis de sârbii bosniaci împotriva musulmanilor la Srebrenita. Acolo, în 1995, au fost ucişi 8000 de bosniaci musulmani, genocid pentru instrumentalizarea căruia, s-au emis mandate de arestare pe numele generalilor sârbi Radovan Karadjic şi Ratko Mladic, ultimul aflându-se încă în libertate.
Astăzi, la 15 ani de la tragedia din Srebrenita, guvernarea pro-occidentală de la Belgrad a propus redactarea unei rezoluţii care condamnă evenimentul şi aduce scuze oficiale din partea statului sârb.
Totuşi, propunerea legislativă urmează să treacă printr-un Parlament divizat între eurofili şi naţionalişti, care resping draftul actual. Aceştia sugerează că textul ar trebui să conţină şi menţiuni ale crimelor comise de bosniaci şi de croaţi în evenimentele de la începutul anilor ’90.
Preşedintele Boris Tadici a respins o astfel de posibilitate, afirmând că Serbia are obligaţia morală de a condamna crimele de la Srebrenita. Totuşi, liderul sârb a admis că există posibilitatea redactării unei alte declaraţii care să condamne şi crimele comise de celelalte etnii ale fostei Iugoslavii. El a explicat această opţiune prin dorinţa de a evita ideea de “vină colectivă”, pe care o condamnare globală ar putea-o sugera.
Având în vedere numărul mare de formaţiuni politice din Parlamentul de la Belgrad este posibil ca rezoluţia să fie respinsă din lipsă de cvorum, pentru ca mulţi lideri au părut indecişi, lăsându-şi opţiunile deschise până în ultimul moment.
Dacă unii lideri sârbi au găsit declaraţia prea dură, în schimb, marele muftiu al Sandzak-ului, sub a cărui autoritate spirituală se află musulmanii bosniaci, a declarat că acceptă condamnarea formală a Belgradului în care aceasta conţine termenul de genocid, termen recunoscut de tribunalele internaţionale.
Acest demers vine în întâmpinarea unei iniţiative a Bruxellesului care a decis, în ianuarie 2009, declararea zilei de 11 iulie (momentul masacrului de la Srebrenita), zi oficială de comemorare în toată Uniunea Europeană.
