Ca institutie a dreptului civil nu este expresia unui drept, ci o stare de fapt si nu este aceeasi cu cea de drept deplin de proprietate. Posesorul nu este titular al unui drept, el posedă în fapt un bun. Elemente constitutive : material – corpus si psihologic, intentional – animus. Pentru a putea fi ocrotită si utilă posesia trebuie să întrunească următoarele calităti : să fie exercitată cu nume de proprietar, pasnică (linistită), continuă (continuitatea este în functie de bunul posedat), nu trebuie să fie întreruptă (perioade de timp când nu se exercită), să fie neechivocă (să se facă în nume de proprietar, desi nu este posesor ca detentor precar). Un exemplu de detentor precar este chiriasul. Posesia o exercită pentru proprietar. Viciile posesiei : discontinuitatea, violenta, clandestinitatea, echivocul. La posesia publică viciul de posesie clandestină este clandestinitatea posesiei. Priveste toată lumea, fată de orice persoană si este temporar. Inversul calitătii de pasnică este violenta. Viciul la calitatea de continuitate este discontinuitatea, iar la neîntrerupă este cea întreruptă. La întrerupere efectul este mai sever si la întreruperea posesiei începe să curgă alt termen de posesie. Efectele posesiei : dobândirea dreptului de proprietate de către posesor prin împlinirea termenului de prescriptie achizitivă (după 30 de ani de posesie utilă devine proprietar). Termenul de prescriptie se calculează din prima zi a posesiei si inclusiv ultima zi a acesteia. Mai poate exista uzucapiunea prescurtată de la 10 la 20 de ani dacă posesorul are just titlu si are buna-credintă. Justul titlu este un act nevalabil si atunci termenul de prescriptie achizitivă este de 10 ani (dacă adevăratul proprietar îsi are domiciliul în raza de competentă a unitătii teritoriale) si de 20 ani (dacă adevăratul proprietar îsi are domiciliul în afara razei de competentă a unitătii teritoriale). Posesorul de bună-credintă are dreptul să culeagă fructele. Dovedirea dreptului originar asupra proprietătii. Moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale : contractul sau conventia translativă sau constitutivă de drepturi reale, succesiunea legală, succesiunea testamentară, uzucapiunea (prescriptia achizitivă), accesiunea, posesia de bună-credintă a bunurilor mobile, dobândirea fructelor de către posesorul de bună-credintă a bunului frugifer, traditiunea si ocupatiunea. Clasificare : 1. După întinderea dobândirii : moduri de dobândire universală sau cu titlu universal (se dobândeste o întreagă universalitate sau o fractiune dintr-o universalitate – în cazul unei succesiuni legale, cu unul sau mai multi mostenitori cu vocatie universală) si moduri de dobândire particulară (actele sau faptele juridice prin care se dobândeste dreptul de proprietate asupra unui bun sau unor bunuri determinate, parte în individualitatea lor – contractul, uzucapiunea, accesiunea, legatul cu titlu particular). 2. După caracterul dobândirii : moduri de dobândire cu titlu oneros (o persoană dobândeste dreptul de proprietate numai dacă se obligă să plătească înstrăinătorului un echivalent, de cele mai multe ori în bani – contractele cu titlu oneros, respectiv vânzarea-cumpărarea, schimbul, renta viageră, accesiunea) si cu titlu gratuit a dreptului de proprietate (dobânditorul se îmbogăteste, nefiind obligat la plata unui echivalent – contractele translative de proprietate cu titlu gratuit, respectiv donatia, uzucapiunea, succesiunea legală sau testamentară). 3. După momentul în care se produce efectul dobândirii dreptului de proprietate : moduri de dobândire între vii (contractele translative de proprietate) si moduri de dobândire pentru cauză de moarte (succesiunea legală si succesiunea testamentară sau legatele). 4. După situatia juridică a bunului în momentul dobândirii : moduri originare (uzucapiunea si accesiunea) si moduri derivate de dobândire a proprietătii (contractele, succesiunea legală si cea testamentară).
