Proiectul RMGC – Dezastru Ecologic! Argumente.

De ce sunt impotriva proiectului Rosia Montana? Deoarece nu cred in utilitatea lui sociala si economica si il consider un mare risc pentru mediu. Mai jos am structurat o lista ce contine argumentele mele prin care sustin teza din titlu: PROIECTUL RMGC – DEZASTRU ECOLOGIC!
Proiectul Roşia Montană este dezvoltat de compania mixtă Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC pe scurt), deţinută în proporţie de 80% de compania canadiană privată Gabriel Resources Ltd. (Gabriel pe scurt), înfiinţată în 1996 de australianul de origine română Vasile Frank Timiş, şi în proporţie de 19,3% de compania de stat Minvest.
Minvest a primit în calitate de titular licenţa de exploatare nr. 47/1999 a minereurilor auro-argentifere dintr-un perimetru de circa 1200 ha la Roşia Montana, prin H.G. Nr. 458 din 10 iunie 1999, publicată în M.O. Partea I, Nr. 285/21.VI.1999, pentru exploatarea (începută încă din 1970) de mici dimensiuni (400.000 tone minereu anual) din masivul Cetate; aceeaşi licenţă a fost acordată prin Legea Minelor 61/1998, Art. 15 lui RMGC în calitate de afiliat, ca să facă explorări. Licenţa de exploatare nr. 47 a fost transferată de la Minvest la RMGC ca titular, Minvest ramânând companie afiliată – prin Ordinul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM pe scurt) Nr. 310/9.10.2000, publicat în M.O. Partea I, Nr. 504/13.X.2000.

I Mediu:
De ce consider Studiul de Impact asupra Mediului (SIM) comandat de RMGC (Gold Corporation) un esec?
Acest raport se concentreaza asupra chestiunilor legate de apa si calitatea apei. De ce apa, fiindca se ajunge la poluarea ei!
1. Este prost organizat si confuz, evitand orice responsabilitate directa asupra concluziilor formulate.
2. Nu defineste nivelul compusilor chimici specifici care cauzeaza contaminarea apei si deteriorarea calitatii ei.
3. SIM nu defineste, in mod adecvat, nivelul compusilor chimici specifici care cauzeaza contaminarea apei si deteriorarea calitatii ei >>> compusi radioactivi naturali precum: uraniu, radium, strontiu, thorium, potasiu-40, uraniu, activitate alpha si beta globala; (ooops brusc apare si URANIUL in ecuatie???)
4. SIM nu reuseste sa defineasca in mod adecvat conditiile initiale specifice- in special pentru apele de suprafata, apele de subteran, conditiile de sanatate, efectele datorate deseurilor existente si a
unitatilor de procesare existente.
5. SIM porneste de la prezumtia ca, in urma inchiderii si remedierii, toate efectele deja existente vor fi disparut, pe termen lung. Aceasta este inca o promisiune fara acoperire, mai ales datorita facilitatilor
industriale existente precum iazurile de decantare din Abrud si Saliste, care sunt neizolate si neremediate si deci vor continua deci sa emane levigate contaminate pe termen lung.
6. Generarea de ape acide si alte contaminari pot avea efecte pe termen lung care vor aparea in acest amplasament dupa inchiderea exploatarii.
Mai jos putem citi o parere autorizata despre efectele pe care le poate produce proiectul RMGC asupra mediului:
“Evaluare asupra raportului despre conditiile initiale ale biodiversitatii elaborate de Stantec pentru
S.C. ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION S. A.
INSTITUT FÜR NATUR-, LANDSCHAFTS- UND
UMWELTSCHUTZ (NLU) / ABT. BIOLOGIE
UNIVERSITÄT BASEL
St. Johanns-Vorstadt 10
CH-4056 Basel
_______________________________________________________________________
PD Dr. Andreas Erhardt
Tel + 41 61 267 08 33
Fax + 41 61 267 08 32
e-mail andreas.erhardt@unibas.ch
www.conservation.unibas.ch/team/erhardt/index.html
Evaluare asupra raportului despre conditiile initiale ale biodiversitatii elaborate de Stantec pentru
S.C. ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION S. A.
Acest raport evalueaza valoarea/potentialul de conservare a regiunii Muntilor Apuseni din Romania
unde e planificata exploatarea miniera, la scara larga, a aurului. Nu sunt in masura sa apreciez
daca acest raport este complet, sa judec calitatea si rigiditatea sa. Cu toate acestea, din punctul de
vedere al unui om de stiinta care se ocupa cu probleme de conservare in Europa centrala, acest
raport se dovedeste a fi partinitor si foarte favorabil activitatilor miniere propuse de companie.
Regiunea ce urmeaza sa fie afectata de proiectul minier propus e formata dintr-un mozaic de culturi
agricole extensive, de vegetatie si paduri care nu se mai regaseste in cele mai multe dintre regiunile
din Europa centrala si are o valoare de conservare mare. Chiar si raportul, in mod clar scris in favoarea
proiectului minier, admite ca tipuri de vegetatie cu o valoare de conservare mare sunt prezente
in regiune ! Desi in raport este indusa ideea ca o singura specie de plante protejata, in zona isi au
habitatul specii de nevertebrate puternic amenintate cu disparitia, in special fluturi care s-au dovedit
a fi excelenti indicatori ai biodiversitatii.
Astfel, sunt total in dezacord cu concluzia principala a acestui raport conform careia regiunea prezinta
o valoare de conservare redusa. Dimpotriva, aceasta zona adaposteste o diversitate de habitate
si specii. Proiectul minier propus va avea un effect devastator asupra acestei arii unice si a
pretioasei sale biodiversitati. El trebuie, in orice caz oprit. Nu mentionez aici si efectele chimice toxice
asociate cu proiectul minier propus. Sper cu toata puterea ca autoritatile romane responsabile
constientizeaza unicitatea acestei regiuni si vor refuza proiectul minier propus.
PD. DR Andreas Erhardt”
II Social:
Cele mai multe referiri la situatia comunitãtii doresc sã scoatã în evidenta faptul cã Rosia Montanã este o zonã monoindustrialã, izolatã, cu populatie îmbãtrânitã, cu mari probleme de mediu, cu un nivel de trai mult sub medie, o zonã în care nu este posibilã alternativa de dezvoltare fãrã proiectului RMGC.
1. In mai toate rapoartele sociale efectuate de RMGC este analizata doar situatia sociala din Rosia Montana fara a fi luata in considerare cea din orasele Abrud (6km) si Campeni (7km).
2. RMGC vorbeste de o crestere a numãrului locurilor de muncã în sectorul minier din anul 2004, aspect fals, având în vedere disponibilizãrile din zonã în sectorul minier. Angajãrile fãcute de RMGC în 2004 nu sunt în minerit, ci în alte domenii.
3. Citez : „Declinul demografic se datoreazã: ratei scãzute a natalitãþii, disponibilizãrilor masive de personal din industria minierã, care a dus la migrãri în afara zonei (migrarea tinerilor în cãutarea de oportunitãþi mai bune” [Plan dezvoltare durabilã a comunitãtii, Cap. 5: Definirea comunitãtii, pag. 43 - RMGC] – Migrarea tinerilor la oras va continua, chiar si pe fondul reluãrii eventuale a lucrãrilor miniere; acest fapt tine de dorinta tinerilor de a urma o educatie superioarã si de a cãuta noi oportunitati si nu este legatã în nici un fel de minerit.
4. „Locurile de muncã sunt predonimant dependente de sectorul minier” [Plan dezvoltare durabilã a comunitãþii, Cap. 5: Definirea comunitãþii, pag. 43] – Locurile de muncã din Rosia Montanã si Abrud au fost predonimante în minerit datoritã oportunitãtilor care au existat în acest domeniu. Pe fondul schimbãrilor socio-economice si demografice statisticile demonstreazã cã populaþia are caracterul de a se adapta la noile
conditii si de a face faþã disponibilizãrilor din sectorul minier.
5. RMGC va obtine 80% din profit. Proiectul fiind realizat intr-o zona declarata defavorizata, firma RMGC beneficiaza de scutiri de impozite pe o perioada de 10 ani si reduceri la taxele vamale, astfel ca va exporta aurul si argintul extras, practic la pretul de cost!!! Statul Roman beneficiaza de redevente de exploatare in valoare de 2% din profit o suma neinsemnata in comparatie cu profitul firmei.
6. Se preconizeaza exploatarea aurului si argintului din zona intr-o perioada de 17 ani. Inseamna ca la sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona ar ramane din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri (si cu un mediu grav afectat), problema sociala neavind o rezolvare durabila, pe termen lung. Gravitatea somajului va fi amplificata de prezenta in zona a unei populatii venite si stabilite aici intre timp.
7. Proiectul afecteaza 38% din suprafata comunei Rosia Montana si aproximativ 1800 de persoane, care trebuiesc stramutate, precum si demolarea a 740 case si cateva biserici cu cimitirele lor.
*
Solutii alternative: Una dintre cele mai bune solutii consider ca este cea a Academicianului Ionel Haiduc: “O solutie alternativa trebuie sa rezolve pe termen lung problema somajului si saraciei din zona. O asemenea solutie trebuie sa se bazeze pe resursele regenerabile ale zonei, pe turism cultural in care bogatia arheologica a zonei poate constitui un punct de atractie real. Declararea zonei ca parc arheologic de patrimoniu modial sub protectia UNESCO (lucru realizabil!) ar mari atractivitatea turistica si ar putea atrage fonduri ale Uniunii Europene pentru continuarea cercetarilor arheologice.
Statul Roman sau investitorii din tara, ar trebui sa promoveze in zona investitii cu efect
permanent sau pe termen lung. Desigur pentru aceasta este necesar un studiu bine fundamentat stiintific si un program bine gandit si coordonat (fie la nivel guvernamental, fie de un consortiu privat cu putere financiara). Pana la punerea lui in aplicare, exploatarile miniere actuale ar putea continua la o scara si intr-un mod care sa nu distruga mediul inconjurator, vestigiile arheologice unicat si potentialul turistic al zonei.”