Principiul trasat al purificarilor de populatie in teritoriu era acela ca purificarile erau strategice si politice, vizand asigurarea mentiunii dominatiei in teritoriile noi cucerite, fie motivate economic, dorindu-se realizarea de profit, prin vanzarea de sclavi, fie combinand mai multe motive.
Din Evul Mediu modelul purificarilor de populatie s-a schimbat drastic fiind aplicat preponderant pe motive religioase.
Divizarea religioasa a Europei Mediterane si a Orientului Apropiat a facut ca purificarile de populatie sa imbrace forma unor conflicte de civilizatie.
Aceste 3 conflicte purtate intre lumea crestina si islam (cucerirea araba, cruciadele, ascensiunea Imperiului Otoman) au fost acompaniate de o gama variata de actiuniincadrabile in mecanismul purificarii de populatie.
Purificarile religioase au fost indreptate nu numai in afara ci si in interior. Mecanismul defensive bazat pe religie functionand ca un zid de aparare, incurajand identitatea colectiva, protejand-o atat in fata inamicilor din afara cat si a acelora din interior.
Nu orice persecutie religioasa poate fi incadrata in mecanismul purificarii de populatie, pentru ca nu toate persecutiile au foat insotite de masacre, expulzari, deportari, etc. In EM a existat o tendinta clara de a impune omogenitatea religioasa, atat in lumea crestina, cat si in cea musulmana. Tendinta nu era orientate patetic desi limbajul si conceptele religioase au fost utilizate in discursul si lupta politica.
In Pacea de la Augsburg din 1555 nu fusese stabilit principiu omogenitatii religioase ca baza pentru omogenizarea politica. Acum la 1555 a fost simtit principiu in formula “cuius regius” – conform caruia conducerea statului avea ultimul cuvant in treburile religioase ale statului sau si fiecare supus trebuia sa-I accepte religia sau sa plece. Pentru pace a stabilit principiu omogenitatii religioase pentru o entitate statala impunandu-se astfel primii pasi ai totalitarismului modern, si a consecintelor acestuia de a impune uniformitatea.
De-a lungul EM purificarile de populatie au fost fie exclusive religioase, fie au avut o componenta etnica semnificativa, perceputa sau exprimata insa tot in termeni religiosi. Cazul cel mai cunoscut ramane revocarea Edictului de la Vailes din 1865. Pentru purificarea religioasa, dar cu o componenta etnica semnificativa ramane exemplul Tarilor de Jos, cand persecutiile spaniolilor catolici impotriva protestantilor din Tarile de Jos, la sf secolului XVI au condus la dislocarea a circa 150 000- 200 000 protestanti. Mult mai clara este componenta etnica in cazul expulzarilor in masa ale irlandezilor catolici din Ustler dupa rebeliunea din 1641.
Ultima mare purificare pe criterii religioase in Europa s-a petrecut in Sf Imperiul Roman, de neam german, in 1731. Acum din Arhiepiscopatul catholic de Salsburg peste 20.000 de protestanti au fost siliti sa emigreze datorita persecutiilor religioase, declansate de autoritatea austriaca. (O parte din acesti protestanti au ajuns in Transilvania).
A doua etapa a omogenizarii cuprinde perioada 1700-1900
La mijlocul secolului 18, incepe a doua faza a procesului de omogenizare si purificare de populatie, cu purificare etnica a francofonilor din Canada, ca rezultat al luptelor dintre Anglia si Franta in America de Nord si a infrangerilor suferite de englezi in vara lui 1755. La refuzul francezilor de a presta juramant de credinta in fata consulului din Harifax, acestia (francezii) au fost expulzati si deportati, locul lor fiind luat de englezi si americani, procesul derulandu-se pana in 1783. In aceasta a doua etapa a purificarilor de populatie, care a durat pana catre 1900, purificarile de populatie s-au manifestat mai ales in spatiile extraeuropene, fiind proiectate mai ales de europeni in colonii, impotriva populatiei nonalbe. In epoca revolutiilor democratice de la sfarsitul secolului 18, ideological a influentat mecanismul purificarii de populatie, aspect inregistrat ca atare si in limbajul epocii.
In cursul secolului 19, foarte afectati de purificarile de populatie au fost indienii din America de Nord. Ceea ce s-a intamplat cu indienii a fost un proces aflat la limita purificarilor de populatie moderne.
Alt exemplu s-a petrecut in Australia, unde impotriva aborigenilor s-au inregistrat acte de suprimare a vietii, cunoscute adesea sub numele de “ vanatorile duminicale”.
