Daca am face un sondaj cu întrebarea cine este fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, multă lume l-ar indica corect pe Pierre de Coubertin. Întrebând însă de alți părinți fondatori ai mișcării olimpice, foarte puțini vor putea menționa și alte nume.
Jocurile Olimpice moderne datorează multe baronului Pierre de Coubertin, cel care a beneficiat de conjunctura favorabilă pentru a transpune în realitate o idee apărută cu aproape un secol în urmă și dezvoltată de la o generație la alta, însă prima încercare a reînvierii Jocurilor Olimpice Antice a aparținut unui poet grec, Panagiotis Soutos. Acesta în anul 1834 îi trimitea primului ministru grec de la acea vreme un memorandum în care vorbea despre necesitatea readucerii în prim plan a concursurilor panhellenice. Soutos vedea aceste competiții ca un posibil factor de legătura pentru grecii răspândiți prin toate colțurile Europei. De asemenea, în memorandum se mai preciza că regele trebuie să fie prezent la toate manifestările competiției, iar modelul preluat pentru organizare trebuie să fie Jocurile sportive de la Olimpia, Nemea, Istmia și Delphi, iar Atena, Tripoli, Hidra și Mesologi erau orasele alese pentru organizarea noii competiții. Jocurile Olimpice urmau să înceapă pe 25 martie (sărbătoare religioasă – Buna Vestire) și urmau să fie desfășurate la fiecare 4 ani. Data de 25 martie va fi preluata și pentru prima ediție a Jocurilor Olimpice Moderne de la Atena din 1896.
Chiar daca la inceput atât primul ministru cât și regele Otto I s-au arătat dispuși să-l susțină pe Soutos, sprijinul nu a venit, poate și din cauza situației politico-economice destul de dificile din Grecia acelor ani. Zece ani mai tarziu, Soutos va face din nou apel la rege și guvern pentru restabilirea Jocurilor Olimpice, însă din nou fără niciun rezultat. Va exista însă cineva care va tresari la ideea lui Soutos, Evanchelie Zappa, un negustor grec stabilit la București după revoluția din 1821.
Zappa își va face publică poziția despre reînvierea Jocurilor Olimpice încă din 1843, însă își va transpune în realitatea visul abia în 1859, donând o mare parte din propria avere pentru realizarea acestor competiții. Competiția creată de Evanghelie Zappa era internațională și se axa mai ales pe dimensiunea economica(industrie, agricultură) și doar o mica parte era reprezentată de activități sportive. Înca de la început Zappa a dorit să organizeze aceste Jocuri Olimpice odată la 4 ani însă din motive financiare, politice și sociale, jocurile s-au desfășurat doar în 1859, 1870,1875, 1888.
Dupa moartea lui Zappa în 1865, se va construi o clădire în memoria sa și cu banii săi – Zappeionul, una din cele mai importante clădiri din istoria Greciei Moderne(fiind utilizată pentru discursuri politice, semnări de tratate internaționale, manifestări publice etc). În această cladire, terminată în 1873 se va depune capul lui Evaghelie Zappa conform dorinței acestuia. În timpul primei ediții a Jocurilor Olimpice de la Atena, Zappeionul a fost folosit pentru găzduirea diferitelor competiții, cum ar fi scrima.
Paralel cu Zappa, în Anglia William Penney Brooks organiza Jocuri Olimpice la nivel local încă din 1850. In 1858 Brooks a aflat despre ideile lui Zappa, așa că a solicitat consulatului grec din Anglia mai multe informații. Aflând toate detaliile necesare, Brooks va dona un premiu pentru câștigătorul uneia din probele sportive. În Anglia, ideea apariției unor mișcări sportive denumite Jocurile Olimpice se va dezvolta rapid de la nivel local la nivel regional și apoi național. Astfel că, în anii ‘60 în Anglia se va organiza Asociația Națională Olimpică. care era însărcinată cu organizarea Jocurilor Olimpice la nivel național. Văzând toată această dezvoltare impresionantă în propria țară, William Penny Brooks este cel care are curajul, la începutul anilor ’80, să îi trimită o scrisoare regelui Greciei, în care îi cere sprijinul pentru organizarea unor competiții internaționale olimpice. Răspunsul este pozitiv însă conjuctura este iar nefavorabilă. Doi ani mai târziu Wiliam Penny Broks află despre Coubertin și ideile sale din niște articole de ziar. Astfel, cei doi încep să comunice prin scrisori iar în 1890 Brooks îl invită pe Coubertine în Anglia, la una din competițiile olimpice. Până sâ-l cunoască pe Brooks, Coubertine nu era interesat să reinstaureze Jocurile Olimpice Antice într-o lume moderna. Baronul era pasionat, cu precădere, de educația prin sport. Descoperind instituția olimpică antică, Coubertine a identificat în aceasta mijlocul prin care poate să-și pună în aplicare filosofia legată despe sport, individ și societate.
În 1892, Coubertin face publică ideea de a reînvia Jocurile Olimpice Antice la un Congres în Paris. Văzând că ideea este apreciata de cei din jurul său, și beneficiind de un context favorabil, Coubertin va convoca un congres internațional la Paris în 1894 la care se va dezbate această idee. Regele George al Greciei auzind despre propunerea lui Coubertine îi va scrie și îl va ruga să acepte și un reprezentant al Greciei pentru acest congres în persoana lui Dimitris Vikelas, cel care va fi ales primul președinte al Comitetului Internațional Olimpic și cel care s-a ocupat alături de Coubertin de organizarea primelor jocuri olimpice la Atena în 1896. Vikelas este considerat cel de-al cincilea părinte fondator al mișcării olimpice, poate și datorită faptului că a fost ales ca prim președinte al CIO, dar și pentru dezvoltarea și lobby-ul puternic pe care acesta l-a făcut în Grecia pentru aceptarea restaurării unei instituții antice.
Ideea Jocurilor Olimpice am putea spune că nu a murit niciodată, în tradiția populară greacă competițiile sportive având o mare popularitate, însă mișcarea olimpică așa cum o cunoaștem noi astăzi, se datorează inovatorilor din secolul al XIX-lea. Soutos, Zappa, Brooks, Coubertine și Vikelas. Fiecare dintre ei a contribuit la dezvoltarea și transpunerea în realitate, pas cu pas, a ideii de revigorarea a instituției olimpice antice și pot fi clasificați drept fondatorii jocurilor olimpice moderne.
P.S: De astăzi, redacția Athenian-Legacy mai primește un membru. Domnișoara Sterea Anita este masterand în filosofie la Atena și doctorand al Universității București. Mai multe date puteți găsi la secțiunea Despre Noi. Sunt bucuros să îi urez bun venit în cadrul acestui proiect. F.T.
