Corrado Gini, unul dintre fondatorii Societatii Eugenice Italiene, a publicat in 1912 “Factorul democratiei in Societatea Natiunilor”, in care schita liniile directoare ale politicii populationiste, reguli dezvoltate ulterior de regimul fascist.
Gini sustinea adoptarea unor remedii radicale si implementarea unui program pronatalist, bazat pe solutii stimulatoare pozitive in vederea cresterii natalitatii.
Cetatenilor trebuiau acordate premii materiale si scutiri de impozite pentru a-i determina sa-si achite obligatia patriotica de procreere.
Corado Gini a crezut sincer ca o politica pronatalista si de asigurare a bunastarii, ar reusii sa aduca mutatii serioase in cadrul obiceiurilor reproducerii ale italienilor, la nivelul unei singure generatii.
In 1927 Musolinii a declarat optimist ca fascismul va duce pana in 1950 o crestere a populatiei Italiei a minim 20 milioane si maxim 60 milioane. Cu aceasta ocazie el explica si politica sa demografica, care conform spuselor acestuia tindea sa realizeze un minim de mortalitate si un maxim de natalitate.
“Ducele” a dorit nu numai cantitate, dar si calitate. Acest obiectiv al lui Musolinii se baza pe premiza lui C. Gini, ca fertilitatea populara e mai redusa.
Corado Gini considera ca exista consideratii pozitive intre capacitatea ridicata de producere si o serie de trasaturi rasiale. El considera ca sintomele degenerarii demografice la care era martor ar diminua instinctele sexuale ale italienilor.
Fascismul mergand pe urmele lui Gini, va accentua in repetate randuri legatura intre performantele reproductive si sanatatea fizica a italienilor.
Corado Gini a mai inspirit politica demografica fascista si in privinta implicatiilor militare ale fertilitatii.
Gini se considera amenintat de cresterea numerica a populatiei Rusiei, sustinand ca Italia trebuie sa-si mareasca fortele armate pentru a-si putea proteja securitatea nationala.
Ideea de a considera marimea populatiei ca fiind cel mai important factor, s-a regasit si in…..din 1928 – Forta numarului.
Declinul marilor civilizatii din trecut a fost intotdeauna asociat cu un declin in privinta ratei nasterilor.
Se spunea ca o crestere rapida a natalitatii devine o prioritate politica din moment ce conflictele armate dintre popoare au devenit parte a ordinii naturale a lucrurilor. Comparativ cu rasa neagra sau galbena, italienii au esuat sa se reproduca intr-un numar suficient de mare, care sa le salvgardeze viitorul.
Candva, in viitor insa, destinul ii va chema pe italieni sa-si afirme superioritatea lor national vis-a- vis de alte rase. Italia are nevoie de cat mai multi oameni care sa lupte pentru implinirea acelui destin ce le era harazit.
