Curba lui Phillips in timp

Milton Friedman şi Phelps sunt primii economişti care au manifestat neincredere la adresa curbei lui Phillips. Ei şi-au pus intrebarea dacă aceasta curbă reprezintă o relaţie stabilă atât pe termen lung dar şi pe termen scurt. Totodată Friedman critică interpretarea dată de Lipsey curbei lui Phillips, in special datorită faptului că Lipsey nu a luat in calcul aşteptările inflaţioniste.
Phelps şi Fiedman arătau că orice punct luat de pe curba lui Phillips determină o anumită rată de inflaţie, dar dacă rata anticipată a inflaţiei se va schimba, acest lucru va conduce la modificarea curbei lui Phillips. Orice rată a inflaţiei actuale, mai ridicată, va determina peste o perioadă relativ lungă de timp, o rată mult mai ridicată a inflaţiei aşteptate şi in acest mod curba lui Phillips va avea o tendinţă de urcare ce va împiedica orice compensare intre inflaţie şi şomaj pe termen lung
In contextul celor afirmate mai sus Phelps declara: “dacă se aşteptă o creştere generală a preţurilor de 4% pe an, de ce ar fi rata asociată şomajului mai scăzută sau mai ridicată decât cea care ar exista dacă s-ar aştepta o stabilitate a preţurilor viitoare, iar cererea globală s-ar comporta de o manieră care să determine preţuri medii stabile?”. Deşi nu neagă existenţa unei curbe pe termen scurt Friedman şi Phelps susţin că acesta se modifică odată ce se schimbă rata anticipată a inflaţiei.
In figura de mai sus se evidenţiază mai multe curbe ale lui Phillips, şingura diferenţa dintre ele constând in faptul că fiecare este trasată pe baza unei rate a inflaţiei anticipate diferite (respectiv pentru 0%, 1%, 2% şi 3%). Conform opiniei celor doi economişti (Friedman şi Phelps) tocmai din acest motiv ecuaţia ce dă curba lui Phillips trebuie să arate astfel:
r=f(u)+r*, unde:
r=rata inflaţiei
u=rata şomajului
r*=rata anticipată a şomajului
Din datele de mai sus se pot extrage următoarele concluzii:
-curba lui Phillips se modifică de fiecare dată, odată cu rata anticipată a inflaţiei;
-orice schimbare a ratei anticipate a inflaţiei are drept urmare deplasarea curbei lui Phillips ascendent (dacă rata inflaţiei aşteptate creşte) şi descendent (dacă rata inflaţiei anticipate inregistrează o scădere).