Occidentul a fost interesat intotdeauna de Rasarit din motive atat practice cat si simbolice.
E o prejudecata foarte raspandita in Est care vorbea despre lipsa de cunoastere a Occidentului, despre superficialitatea perspectivei acesteia.
Occidentul a facut acest efort de cunoastere in ideea ca numai astfel poate domina. Cunoasterea inseamna putere.
De ce a facut acest lucru?
• Motive practice – de putere, de comert
• Motive de natura simbolica
Estul a fost util Occidentului, pentru ca i-a oferit un reper al alteritatii, un celalalt, un reper cu care sa se defineasca, un reper in raport cu care sa-si manifeste superioritatea.
In secolul XIX – Occidentul pentru prima data i-a act de superioritatea sa.
Occidentul a luat act de sine, si-a dat seama ca exista din punct de vedere al civilizatiei. Circula ideea: “ noi suntem progresul”. S-a identificat cu civilizatia.
“Ceilalti vor ajunge oameni adevarati cand vor ajunge ca noi”.
In tot acest tablou – estul a jucat rolul de reper al alteritatii.
In intalnirea cu Estul – occidentul si-a constientizat superioritatea.
Larry Wolf – Estul folositor Occidentului, pentru ca era cel mai aproape.
Estul a mai avut o calitate, si anume Estul a fost intotdeauna o zona intermediara, o zona” gri”, o zona intre bine si rau.
Estul a fost conceput ca o zona hibrida, care are ceva din Europa, dar are si ceva din Asia.
Europa estica facea parte din familia europeana. Vazuti ca niste frati mai mici, ca niste “oi negre”, ca “niste bastarzi”. Africanii si musulmanii, in schimb erau altceva, uneori dusmani, alteori o alteritate radicala.
Estul European era semibarbar, semiasiatic.
Notiunea de Europa dorea sa cuprinda cat mai mult, deoarece granite a variat mereu. Fie Nistru, fie Don, fie M-tii Urali.
Prin conceptual de – Continentul Europa – Occidentul s-a straduit sa-si mareasca teritoriu, asimiland ci nu cucerind – “Sa-i reinvatam sa fie europeni”. Expansiune prin civilizare. Asimilare pentru ca si ei fac parte din Europa. In Africa, in schimb, se vorbeste de ocupare, ci nu de asimilare.
Pentru Occident – constiinta istorica e conceputa pe dinamism, pe schimbare.
Ex: Grecia in secolul XIX – degradare, dar ei sunt urmasii lui Ulise, lui Pericle, patria democratiei. Pe baza principiului istoric al discontinuitatii, se simtea de catre Occident nevoia de a reliefa inrudirea, si asta s-a facut prin asimilare, civilizare.( slavii erau vazuti sciti, romanii – daci, pentru ca aceste nume erau reliefate in Antichitatea Clasica).
Esticii sunt urmasii vechilor semintii ale antichitatii, iar asta i-a nobilizat in ochii occidentalilor, dar i-a si subclasat pentru ca ei nu sunt nici Europa, nici Asia ci o zona “Gri”.
De ce a fost nevoie de acest caracter ambiguu?
Occidentul a avut nevoie de Est. Estul era mai usor de civilizat, si erau din punct de vedere mental mai usor de ingerat, datorita trecutului lor.
Occidentul a folosit imaginea superioritatii sale, pana ce toti s-au crezut inferiori acesteia. (Dar asta la nivelul mentalului caci de multe ori lucrurile nu stateau chiar asa.)
EX: India – repetarea ideii superioritatii de catre englezi i-a facut pe indieni sa se considere inferiori occidentalilor.
La 1900 din Romania pana in Indonezia – occidental era un model. Trimisi copii la studiu in Occident, se imbracau ca occidentalii. Japonia a scapat de colonizare deoarece se afla la marginea rutelor comerciale.
Cucerirea nu se realizeaza numai pe calea armelor. Mai eficienta a fost etalarea mai mult sau mai putin reala a superioritatii.
Africa a fost mai greu de ingerat, ci prin urmare s-a recurs la colonizare.
Miscare in doi pasi. Mai intai Occidentul a construit un Est hibrid, Est pe care mai apoi la civilizat facandu-l mai puternic.
De ce a fost folositor Estul prin aceasta trasatura hibrida?
Estul – o pepiniera, un laborator. Aici s-au putut experimenta retetele de succes din lumea occidentala.
Comparativ cu Occidentul, Estul este mai aproape, mai mic si mai usor de civilizat.
Ex: Tara Romaneasca este un experiment. Generalul Kisseleff a modernizat prin Regulamentele Organice – Tarile Romane, care erau o tara mica, docila, usor de administrat si controlat comparative cu Rusia. A reusit sa faca aici, ceea ce nu ar fi reusit sa puna in practica, in materie de modernizare in Rusia.
S-au validat marile proiecte occidentale, in tarile estice inapoiate.
Dupa ce au trambitat occidentalii utilitatea constitutiei, toata Europa a avut-o. Teoria formelor fara fond pentru o lunga perioada de timp.
Doctrina marxista, doctrina occidentala de-altfel spune ca “ cu cat o tara e mai avansata, acolo va triumfa o revolutie comunista”.
Lenin a vrut sa faca revolutie la el acasa.
In Est se pot intampla lucruri mai interesante decat in Vest. Rusia mai avea nevoie de cel putin 100 de ani de dezvoltare pentru a ajunge conform doctrinei marxiste sa poata implementa o revolutie comunista.
Comunismul este o doctrina occidentala implementata in Est.
Stigmatizatul isi foloseste handicapul. Asa a facut si esticul, a preluat aceasta eticheta, s-a identificat cu ea, expoatand acest statut.
Esticului i-a convenit aceasta ambiguitate, pe de o parte semiinrudirea cu Occidentul, pe de alta parte stigmatizarea.
Se poate vorbi se de o ambiguitate ce are in vedere un complex de superioritate pe de o parte, iar pe alta parte un complex de inferioritate.
Ex: “ suntem mai veseli ca vesticii, dar ei sunt mai eficienti, ei sunt mai modernizati, noi mai bine pregatiti intelectual.”
Estul cunoscut si cu denumirile:
• Punte de Orient si Occident
• Intre Bizant si Roma
Identificarea a fost create de Occident, dar a fost acceptata de Est.
Occidentul si-a validat propria superioritate, a testat formulele sale de succes.
Estul – replica, acceptare a imaginii oferite de Occident.
E vorba mai bine zis de un joc de interese. Occidentul s-a afirmat, iar Estul s-a modernizat.
Geografiile simbolice formeaza ceea ce ele creaza. Ele sunt o justificare, o conferire de sens pentru ceea ce se intampla.
3 Responses to “Utilizarea simbolica a Estului in cultura occidentala”




De ce crezi ca de abia in secolul XIX Occidentul a luat act de superioritatea sa?
Poate ca, spre exemplu, caderea Constantinopolelui sub otomani in 1453 ar putea fi un reper pentru debutul unui proces de constientizare a acestei superioritati? Sau cucerirea Constantinopolelui de catre cruciada a IV a in 1204? Pana sa se gandeasca la asimilarea Estului prin civilizare progresista in sec XIX, occidentalii au avut la indemana momente de putere politica mult mai evidenta.
Permiteti-mi si mie baieti sa ma bag in discutie. Dupa cunostinta mea este acceptata aproape unanim ideea ca Occidentul devine constient de superioritatea sa culturala si stiintifica undeva in secolele XVI-XVII. In prima parte a Renasterii este de notorietate faptul ca artistii incercau sa copieze modelele antice si pretuiau in mod deosebit cultura greco-romana. Apoi, spre sfarsitul Renasterii, si inceputul Luminilor, occidentalii devin constienti de ceea ce sunt. Referitor la instaurarea imperiului latin, nu cred ca iti dau dreptate, Marius. Cucerirea latina a Constantinopolului este un moment exceptional, determinat de circumstante punctuale, total neasteptat, provocat poate de anumiti lideri occidentali, ca Enrico Dandolo. Ai dreptate cand spui ca nu in sec. XIX a luat Occidentul act de superioritatea sa. Secolul XIX a fost probabil punctul culminant al ego-ului occidental in raport cu alte culturi, civilizatii si rase. Seara buna
in sec. 16 si18 nici dracu nu ne baga in seama.