Instanţele de judecată
În sistemul organelor de judecată din România, potrivit Legii nr. 92/1992 de organizare judecătorească, republicată, intră următoarele instanţe: judecătoriile, tribunalele, curţile de apel şi Curtea Supremă de Justiţie. De asemenea, există instanţe militare organizate prin lege, iar în cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează secţiile civilă, penală, comercială, de contencios administrativ şi militară. Tribunalele şi curţile de apel pot avea una sau mai multe secţii, după natura şi amploarea activităţii care o desfăşoară. În conformitate cu prevederile Decretului nr. 203/1974 pe lângă judecătoriile şi tribunalele Constanţa şi Galaţi funcţionează secţiile maritime şi fluviale competente să soluţioneze (printre altele) infracţiunile care ar crea stări de pericol pentru siguranţa navigaţiei sau care au tulburat activităţile de transport maritim şi fluvial .
Prin instanţe de judecată în conformitate cu dispoziţiile constituţionale şi cele din legea de organizare judecătorească se înţeleg verigile care constituie sistemul unitar al organelor judiciare, aşa cum ele sunt dispuse în piramidă şi până la vârf la unităţile de bază. Art. 125 din Constituţia României precizează că în ţara noastră justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege . Spre deosebire de această accepţiune, ori de câte ori Codul de Procedură Penală utilizează noţiunea de instanţă de judecată are în vedere organul judiciar concret, constituit într-o compunere strict determinată, dar variabilă după diverse ipoteze precis delimitate şi care este chemat să judece şi să soluţioneze o anumită pricină penală dedusă în faţa unui anumit organ judecătoresc. Din punct de vedere organizatoric, la o instanţă de judecată pot să desfăşoare activitatea jurisdicţională mai multe complete de judecată sau la un tribunal anumite complete judecă în primă instanţă, iar altele în apel etc. Toate aceste organe judiciare compuse şi constituite potrivit normelor legale sunt instanţe de judecată .
Ministerul Public
Un important organ judiciar, care desfăşoară activitatea pe parcursul întregului proces penal este Ministerul Public. Art. 130 din Constituţia României fixează atât rolul Ministerului Public în activitatea judiciară, cât şi relaţia dintre noul organism creat şi procurorii care îl încadrează. Ministerul Public reprezintă în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete. Parchetele sunt organizate pe criteriile subordonării ierarhice şi funcţionează pe lânga judecătorii, tribunale şi curţi de apel fiind conduse de prim procurori şi respectiv procurori generali pentru parchetele de pe lângă curţile de apel. Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie are în fruntea sa pe Procurorul General. Totodată, parchetele militare sunt organizate şi funcţionează pe lângă fiecare instanţă militară, în raport cu întinderea circumscripţiilor teritoriale ale instanţei respective. În cadrul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie funcţionează şi secţia parchetelor militare. Secţiile maritime şi fluviale ale instanţelor din Constanţa şi Galaţi au şi ele organizate parchete.
