Bariere şi dificultăţi în procesul comunicării

Ori de câte ori scriem sau vorbim, încercând să convingem, să explicăm, să influenţăm, să educăm, sau să îndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare, urmărim întotdeauna patru scopuri principale:
• să fim receptaţi (auziţi sau citiţi);
• să fim înţeleşi;
• să fim acceptaţi;
• să provocam o reacţie (o schimbare de comportament sau atitudine).
Atunci când nu reuşim să atingem nici unul dintre aceste obiective, înseamnă că ceva în derularea comunicării nu funcţionează corespunzător, adică ceva a interferat în transmiterea mesajelor. Orice interferează cu procesul de comunicare poartă denumirea de barieră, dificultate sau “noise”.
Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului comunicat nu receptează sau interpretează greşit sensul dorit de către emiţător. Scopul studierii comunicării este acela de a reduce motivele care cauzează aceste fenomene. Aşa cum am mai spus, “înţelesurile se regăsesc în oameni şi nu în cuvinte, astfel că identificarea factorilor care conduc la interpretări greşite este primul pas spre a realiza o mai bună comunicare. Este vorba de:
Diferenţe de percepţie – modul în care noi privim lumea este influenţat de experienţele noastre anterioare, astfel că persoane de vârste diferite, naţionalităţi, culturi, educaţie, ocupaţie, sex, temperamente etc. vor avea alte percepţii şi vor interpreta situaţiile în mod diferit. Diferenţele de percepţie sunt de multe ori numai rădăcina a numeroase bariere de comunicare.
Concluzii grăbite – deseori vedem ceea ce dorim să vedem şi auzim ceea ce dorim să auzim, evitând să recunoaştem realitatea în sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune “a face doi plus doi să dea cinci”.
Stereotipii – învăţând permanent din experienţele proprii, vom întâmpina riscul de a trata diferite persoane ca şi când ar fi una singură: “Dacă am cunoscut un inginer (student, maistru, negustor, etc.) i-am cunoscut pe toţi.
Lipsa de cunoaştere – este dificil să comunicăm eficient cu cineva care are o educaţie diferită de a noastră, ale cărei cunoştiinţe în legătură cu un anumit subiect în discuţie sunt mult mai reduse. Desigur este posibil, dar necesită îndemânare din partea celui care comunică; el trebuie să fie conştient de discrepanţa între nivelurile de cunoaştere şi să se adapteze în consecinţă.
Lipsa de interes – este una din cele mai mari şi mai frecvente bariere ce trebuiesc depăşite. Acolo unde lipsa de interes este evidentă şi de înţeles, trebuie să se acţioneze cu abilitate pentru a direcţiona mesajul astfel încât să corespundă intereselor şi nevoilor celui care primeşte mesajul.
Dificultăţi în exprimare – dacă emiţătorul are probleme în a găsi cuvinte pentru a-şi exprima ideile, aceasta va fi sigur o barieră în comunicare şi, inevitabil acesta va trebui să-şi îmbogăţească vocabularul.
Emoţii – emotivitatea emiţătorilor şi receptorilor de mesaje poate fi de asemenea o barieră. Emoţia puternică este răspunzătoare de blocarea aproape completă a comunicării. O metodă de a împiedica acest blocaj constă în evitarea comunicării atunci când emiţătorii sunt afectaţi de emoţii puternice. Totuşi, uneori, cel care primeşte mesajul poate fi mai puţin impresionat de o persoana care vorbeşte fără emoţie sau entuziasm, considerând-o plictisitoare – astfel ca emoţia poate deveni un catalizator al comunicării.
Personalitatea – nu doar diferenţele dintre tipurile de personalităţi pot crea probleme, ci, deseori, propria noastră percepţie a persoanelor din jurul nostru este afectata si, ca urmare, comportamentul nostru influenţează pe acela al partenerului comunicării. “Ciocnirea personalităţilor” este una dintre cele mai frecvente cazuri ale eşecului în comunicare. Nu întotdeauna suntem capabili sa influenţam sau sa schimbam personalitatea celuilalt dar, cel puţin, trebuie sa fim pregătiţi sa ne studiem propria persoana pentru a observa daca o schimbare în comportamentul nostru poate genera reacţii satisfăcătoare.
Aceştia sunt doar câţiva factori care pot face comunicarea mai puţin eficienta, sau chiar sa eşueze complet. Potenţialele bariere de comunicare nu depind doar de receptor respectiv de emiţător, ci şi de condiţiile de comunicare pe care trebuie nu numai sa le cunoaştem ci şi sa le controlam pentru ca procesul comunicării sa capete şansa de a fi eficient.
Încercând o clasificare a barierelor comunicaţionale. luând în considerare şi motivele care le generează, avem:
• cea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba în special de barierele fizice: zgomot, lipsa concentrării (adică îndemânări nesatisfăcătoare de a asculta / audia), surzenie, distorsiuni în timpul transmiterii (atunci când se comunica prin telefon, radio),
• ceea ce se aude nu poate fi înţeles: ascultătorul poate auzi, dar ceea ce înţelege este influenţat de educaţie cunoştiinţele tehnice asupra subiectului etc.; neînţelegerea limbajului semnifica incapacitatea de a interpreta cu acurateţe mesajul şi poate fi datorata erorilor de traducere, de vocabular, de punctuaţie, gesturilor non-verbale;
• ceea ce este înţeles nu poate fi acceptat: ascultătorul înţelege dar nu poate accepta datorita unor factori psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalţi, sentimentele fata de subiectul pus în discuţie, lipsa de deschidere (sentiment ce care apare atunci când climatul este formal, sentiment ce poate deveni o bariera în comunicare în momentul în care provoacă neîncrederea şi sentimentul ca anumite informaţii sunt păstrate secrete), prejudecăţi ca de exemplu socul cultural sau etnocentrismul;
Socul cultural semnifica incapacitatea de a înţelege sau accepta persoane cu valori, standarde, stiluri de viata diferite
Etnocentrismul, adică credinţa ca propria cultura este superioara oricărei alteia apare ca bariera atunci când comunicarea conduce la o atitudine de superioritate. Oamenilor nu le este agreabil sa li se vorbească “de sus” sau sa li se spună ca ideile lor sunt interesante, dar greşite.
• vorbitorul nu poate descoperi daca a fost auzit , înţeles, acceptat.

Barierele pot fi găsite în orice sistem comunicational şi de aceea e mai corect sa spunem ca mesajul transmis nu e niciodata mesajul receptat.