A libertarian case for free immigration

Libertarianism
Walter Block s-a nascut in Brooklyn în anul 1941. A absolvit colegiul Brooklyn, loc unde a adoptat filozofia politica  libertarianismul. Este un adept al scolii austriece, scoala a carei principala preocupare este de a diminua puterea politica si de a acorda sprijin drepturilor individuale.Printre adeptii scolii austriece se numara si alti celebrii exponenti ai libertarianismului, precum: Friedrich Hayek, Ludwig von Misses si Carl Menger.
Inca din primele randuri, autorul familiarizeaza cititorul cu principiile libertarianismului, emfazand dreptul  fiecarui individ de a fi liber de orice agresiune, asa numita “axioma a non-agresiunii”, dupa cum o numeste Block.
Luand axioma non-agresiunii ca parte centrala a argumentatiei sale, Block incearca sa sublinieze incompatibilitatea “dublei masuri” in privinta emigratiei cu principiile libertarianismului. De asemenea, pragmatismul celor ce sustin adaptarea politicii emigrationiste in Statele Unite in functie de necesitatile pietei muncii, este, in opinia autorului, incompatibil cu viziunea sa, care propune o normare, nu in functie de necesitati punctuale ci de un principiu inalterabil. Idealism, nu pragmatism, este ideea care isi face aparitia in introducerea lui Block.
Principala trasatura a libertarianismului, asa cum este ea denotata de textul lui Walter Block, este incompatibilitatea cu compromisul. De aceea, inca din start autorul afirma:  “There does not appear to be any middle ground or compromise position consistent with libertarianism.”

Incercand sa creioneze o imagine graitoare asupra principiilor libertarianismului, considerand ca, in cazul in care emigratia constituie un drept, aceasta nu trebuie limitata sau modificata in sens pragmatic, pentru a nu aduce atingere drepturilor si intereselor indivizilor. Mergand pe acest fir logic, autorul pleaca de la premisa ca atat agresiunea fizica (crima), cat si restrangerea dreptului de a emigra, reprezinta crime, iar orice incercare de modificare a politicii in functie de interese, este echivalenta cu o atitudine flexibila, sa zicem, fata de crime si criminali.

“ Nu se poate argumenta in favoarea restrictiilor partiale in cazul emigratiei asa cum nu se poate restrictiona partial crima. Pragmatismul tip Buckley aplicat pe crima spune ca in anumite perioade ar trebui sa nu existe o politica care sa pedepseasca acest act, in alte perioade ar trebui limitata strict, iar, in alte epoci, o atitudine flexibila ar fi, probabil, de dorit (permis doar un numar moderat de crime). Atitudinea publica fata de aceasta problema ar putea fi dictata de anumiti indicatori ca speranta de viata sau numarul oamenilor de varsta a treia dintr-o comunitate.”

Emigratia

Plecand de la premisa ca fiecare individ “isi apartine”, Block condamna politica statelor care ingradesc dreptul propriilor cetateni de a emigra, comparand statul cu o inchisoare uriasa. Autorul incearca sa demonteze modul in care aceste state argumenteaza in favoarea  restrictiilor (educatia platita de stat, informatii care apartin statului si se afla in posesia cetatenilor), respingand logica, conform careia, individul este dator statului. In fond, spun Block, statul plateste educatia cetatenilor din taxele si impozitele pe care le percepe.

Conform principiilor libertarianismului, restrictionarea dreptului de a emigra, duce, in opinia lui Block, la sclavie, cetateanul aflandu-se intr-o perpetua stare de servitute.

Imigratia

Autorul da masura propriilor principii prin elocventa formulare “Pentru un libertarian, granitele tarilor sunt, nici mai mult, nici mai putin, decat linii trasate pe o hartie. De aceea dreptul de a calatori devine inalienabil si el nu prezinta nicio dimensiune intrusiva.

In opinia sa, nu exista diferente intre dreptul unui individ de a circula liber in interiorul unui stat, de la Craiova la Bucuresti si dreptul de a circula intre doua state, de la Bucuresti la Chisinau. Atata timp cat circulatia intre Craiova si Bucuresti nu este intrusiv, teoretic, nici calatoria de la Bucuresti la Chisinau nu prezinta o problema.

Emigratia si imigratia ar trebui sa faca obiectul unei negocieri directe intre indivizi. Daca X emigreaza din Romania in SUA iar Y are o proprietate de vanzare, cumpararea proprietatii respective de catre X ar trebui sa atraga dupa sine si dreptul de a imigra. Legea americana, nepermitand lui Y sa vanda proprietatea lui X, este neconforma cu principiile libertarianismului deoarece ii incalca cetateanului american dreptul de a dispune de proprietatea sa asa cum acesta crede de cuviinta.

Autorul american arata ca exista o problema de “incosistenta logica” in materie de imigratie in Statele Unite. Din punct de vedere logic, toti cetatenii americani inafara de nativii indieni sunt imigranti sau urmasi ai unor imigranti. Aplicand retroactiv restrictiile pe care SUA le impune, ea insasi, ca stat, are principial o problema de legitimitate, conchide Block.

Obiectii:

In acest subcapitol autorul incearca sa demonteze temeri exprimate in spatiul public sau academic american cu privire la pericolul pe care o imigratie necontrolata  si absoluta il poate prezenta.

Acceptarea imigratiei necontrolate este echivalenta cu ocupatia unei armate straine. – Block subliniaza diferenta esentiala intre emigrant pasnici, a caror actiune este non-intrusiva si armatele de ocupatie.

Emigratia necontrolata va crea somaj – autorul argumenteaza ca evolutia tehnologica a micsorat numarul necesar de oameni pentru o actiune, si, cu toate astea, nu cere nimeni oprirea evolutiei umanitatii. De asemenea, cu toate ca tehnologia a usurat munca oamenilor, indivizii nu au ramas fara locuri de munca.

Emigratia necontrolata va micsora salariile muncitorilor autohtoni – desi admite aceasta posibilitate, Block considera ca detinatorii de capital castiga iar pretul produselor si serviciilor scade, iar economia libera este un spatiu unde competitia este incurajata.

Emigratia necontrolata va creste criminalitatea -  necontestand aceasta posibilitate, autorul sugereaza ca infinit mai multi indivizi cinstiti ar emigra decat raufacatori. De asemenea, libertarianismul, crede Block, ar duce la o scadere a infractionalitatii (prin legalizarea substantelor stupefiante, etc) si prin privatizarea sistemului penitenciar, care ar urma sa functioneze ca o afacere, asadar, sa produca.
Emigratia necontrolata va creste nevoia de asistenta sociala – premisa conform careia imigrantii vor veni pentru a beneficia de sistemul american de asistenta sociala este gresita in opinia autorului, deoarece proiecteaza o acuzatia asupra unui grup de oameni. (Sa inchidem preventiv toti barbatii tineri, astfel am putea preveni numeroase faradelegi!!?!.)

Desi emigratia necontrolata este in consonanta cu principiile libertarianismului aceasta nu trebuie aplicata pana cand celelalte probleme, care ar putea dauna, nu sunt rezolvate – Block considera ca o astfel de pozitie teoretica conduce la un blocaj practic, deoarece nicio problema nu poate fi rezolvata.

Emigratia necontrolata ar presa institutiile care garanteaza existenta unei societati libere – o astfel de teama este legitima, credea autorul, doar intr-o mica masura. El subliniaza ca datorita posibilitatii de a emigra multe personalitati si-au adus contributia active la cresterea libertatilor in Statele Unite (ex. Ludwig von Mises, Friedrich A. Hayek,Israel Kirzner, William Hutt, Ludwig Lachmann, Hans Hoppe,Yuri Maltsev, Kurt Leube, James Ahiakpor, George Ayittey, Nathaniel Branden, Barbara Branden, Sam Konkin, Harry Watson, David Henderson si Ayn Rand). Block subliniaza ca temerile nu tin strict de problema emigratiei ci mai mult de dificultatile societatii americane in asamblu, care ar trebui rezolvate independent de politica fata de emigrare pe care SUA o duce.

Concluzii

Autorul considera ca emigratia necontrolata este compatibila cu principiile libertarianismului in aceeasi masura cu comertul liber (acelasi lucru numai ca in loc de oameni sunt produse). Block sugereaza ca un exercitiu util ar fi “colonizarea” regiunilor unde optimumul fortei de munca nu este atins exact in masura in care importul trebuie sa se concentreze pe zonele unde produsele sunt necesare.