Intamplator, rasfoind Insemnarile Zilnice ale lui Constantin Argetoianu, am gasit un text extrem de interesant, scris in urma cu exact 69 de ani, la data de 31 martie 1940. Pierderea Basarabiei si puternica impresie pe care ultimatumul sovietic l-a lasat asupra societatii romanesti, urmau sa aiba loc la putin timp dupa redactarea acestor randuri. Plecand de la premisa ca “pentru moment nu exista intr-adevar pericol” din partea rusilor, Argetoianu spera inca la o rezolvare politica a chestiunii, crezand, pe jumatate, asigurarile lui Molotov. Fapt care, evident, nu s-a petrecut. Va urez lectura placuta.
“Tarcovnicul Molotov a facut in fata Sovietului Suprem moscovit o lunga expunere a politicii externe rusesti. Spiritul pacific sovietic, conflictul cu Finlanda si pacea care a urmat, raporturile economice cu Germania, incercarile de provocare anglo-franceze – au facut pe rand obiectul unor disertatii searbede si fatarnice. Pentru noi, e interesant ca pentru prima data un reprezentant oficial al Sovietelor a pus pe fata chestia Basarabiei si a raporturilor Moscovei cu Romania. Dupa ce a vorbit de pactele de neagresiune incheiate de Rusia cu Turcia si cu Iranul, dl Molotov, continuand expunerea raporturilor rusesti cu tarile de la Sudul Republicii, a declarat ca cu Romania, Sovietele n-au incheiat pact de neagresiune, din cauza Basarabiei, a carei anexiune Sovietele n-au recunoscut-o niciodata. Dl Molotov a adaugat ca Sovietele n-au avut si n-au intentia sa rezolve aceasta chestiune pe cale militareasca si ca prin urmare relatiile dintre Rusia si Romania sunt si raman pasnice…
Aceste declaratii ale lui Molotov au impresionat adanc opinia publica romaneasca, caci, desi stiam noi toti ce ne coc rusii, nu avusesem pana acum dovada oficiala a pretentiilor moscovite. Acum o avem. In fapt, declaratiile lui Molotov nu schimba cu nimic situatia: banuiam noi ca Moscova va astepta un prilej favorabil pentru a pune chestiunea Basarabiei, acum o stim, si atata tot. Rusii nu ne vor declara razboi cat timp vor risca sa se incurce in acelasi timp si intr-un razboi balcanic si prin urmare european. E mai probabil ca vor astepta pacea generala ca sa puna chestiunea. Daca atunci marile Puteri europene vor fi istovite si neputincioase, situatia noastra va fi rea – daca marile Puteri vor mai fi inca in picioare, vom vedea…
Am impresia ca sovieticii vor mai mult sa tina chestiunea Basarabiei deschisa, pentru orice eventualitate si pentru orice santaj posibil, si ca pentru moment nu exista intr-adevar pericol din partea lor.
Dl Molotov a mai explica ca daca Sovietele nu mai au un ministru la Bucuresti, cauza este incidentul insarcinatului cu afaceri Butenko(1) care a disparut in toamna anului 1938, incident care n-a fost inca lamurit!!
Ziarele noastre de azi-dimineata publica o lunga informatie, un fel de comunicat neoficial, dar vadit redactat de Ministerul nostru de Externe, prin care se raspunde afirmatiilor neexacte ale d-lui Molotov, aratandu-se ca aveam chiar doua daca nu trei pacte de neagresiune cu Rusia: pactul Kellog din 1928, pactul de intarire a acestuia (Varsovia, 1929), in ce ne privea pe noi, pe Estonia, pe Letonia si pe Soviete – si pactul de definitie a agresorului (din Londra 1933) prin care se recunosc posesiunile teritoriale din acel moment al Statelor semnatare… Toate acestea le stiu si rusii, dar e bine sa le amintim ca noi nu le-am uitat…
La Berlin se comenteaza favorabil declaratiile lui Molotov fata de noi – in sensul ca ele indeparteaza orice pericol momentan de razboi. Presa germana adauga ca, cat timp va exista prietenie intre Romania si Germania, nu va fi nimic de temut pentru noi din partea rusilor…
Presa germana ar trebui sa mai adauge: si cat timp va fi Germania puternica si prin urmare ascultata la Moscova!
(1) Dupa plecarea lui Ostrovski, insarcinatul cu afaceri Butenko a disparut din Bucuresti, delapidand si o suma insemnata de livre sterline apartinand Sovietelor. S-a facut o ancheta la care a luat parte si reprezentantul Sovietelor din Praga, ancheta care n-a dat niciun rezultat. Sovietele au ramas cu convingerea ca autoritatile romane au favorizat fuga diplomatului escroc. Butenko, dupa ce a sosit in Italia, s-a predate Ducelui, care a speculat destainuirile lui in politica sa anti-sovietica…”
Textul este preluat din insemnarile zilnice ale lui Constantin Argetoianu (volumul VIII, publicat de Editura Machiavelli, Bucuresti, 2007)
