Rusia lui Putin si noua interpretare a drepturilor omului

Ca situatia drepturilor omului in Rusia nu este tocmai roza, nu mai este o noutate. Stirile venite recent de la Moscova nu fac decat sa confirme ‘’griparea’’ democratiei rusesti. Agresarea sau asasinarea jurnalistilor de opozitie a ajuns un ‘’sport’’ national in Rusia. Ultimul pe lista este Iuri Graciov, redactor-sef la ‘’Solnecinogorski Forum’’, care a fost batut, fiind ulterior spitalizat, dar nu a fost jefuit in timpul agresiunii. Acest ziar este singurul cotidian de opozitie din orasul Solnecinogorsk (la 65 km nord-vest de Moscova), care denunta coruptia autoritatilor locale (1).

Agresiunea asupra lui Graciov venea doar la cateva zile de la o manifestatie care a avut loc la Moscova, in cursul careia s-a cerut incetarea ‘’crimelor politice’’ (2), facand trimitere directa la asasinarea, la sfarsitul lui ianuarie, a avocatului Stanislav Markelov si a jurnalistei Anastasia Baburova de la ‘’Novaia Gazeta’’. Markelov a fost ucis imediat dupa ce a denuntat in cursul unei conferinte de presa eliberarea fostului colonel  Iuri Budanov, condamnat la zece ani de inchisoare in 2003 pentru ca sugrumase o tanara cecena.La aceasta manifestatie, la care au participat cateva sute de persoane pe un ger de minus 16 grade Celsius, s-a cerut de asemenea autoritatilor gasirea comanditarilor acestor crime.

Asasinarea lui Markelov si a Baburovei a provocat si reactii pe plan international. Astfel, directorul general al Unesco, Koichiro Matsuura, a cerut autoritatilor ruse sa efectueze o ancheta dupa acest dublu asasinat, precum si cel al lui Shafiq Amrahov, redactor-sef al unui site independent din Murmansk, impuscat mortal la 31 decembrie. “Aceste masuri constituie lezari tragice ale dreptului fundamental al omului care este libertatea de exprimare si ale altor drepturi ale omului, care sunt esentiale pentru ca buna guvernare si statul de drept sa prevaleze”(3), a declarat Matsuura la Paris.

Cererile adresate in mod expres autoritatilor de a gasi autorii morali si fizici ai acestor ‘’crime politice’’ nu sunt fara temei Intr adevar, anchetele si procesele in cazurile jurnalistilor agresati sau asasinati bat pasul pe loc, incurajandu-se astfel sentimentul de impunitate pe care il au agresorii. Acesta este si cazul procesului asasinarii celebrei jurnaliste Annei Politkovskaia, editorialist si reporter de investigatii la bisaptamanalul ‘’Novaia Gazeta’’, ucisa la 7 octombrie 2006. Ea a fost o critica acerba a Kremlinului in timpul razboiul din Cecenia din anii 1999 -2000. Astfel, la 5 februarie s-au inregistrat rasturnari de situatii in cadrul procesului, in care nici unul dintre cei patru inculpati nu este acuzat de crima sau comandarea ei. Unul dintre inculpati, fostul locotenent-colonel FSB Pavel Riaguzov, banuit ca a furnizat criminalului adresa victimei a revenit asupra tuturor depozitiilor pe care le-a facut. Din materialele anchetei a reiesit si faptul ca FSB (Serviciul Federal de Securitate) se interesase de mai multe ori de adresa reala a ziaristei. Un alt inculpat, Serghei Hadjikurbanov, fost responsabil in Directia de combatere a crimei organizate din cadrul Ministerului rus de Interne, acuzat ca a furnizat arma crimei, a declarat ca anchetatorii au exercitat asupra sa presiuni pentru a declara la proces ca oligarhul rus Boris Berezovski, autoexilat din 2001 la Londra, ar fi comandat asasinarea ziaristei (4). Procesul este judecat cu usile inchise de un tribunal militar pentru ca este implicat un fost ofiter FSB. Posibila implicare a serviciilor secrete ruse si tentativa de directionare a procesului catre opozantul Berezovski indica mai curand o filiera politica a cazului.
Daca politia nu reuseste sa faca lumina in anchetarea cazurilor jurnalistilor agresati, ‘’reuseste’’ in schimb sa si faca o imagine proasta privind modul in care actioneaza in anchete si in centrele de detentie. Ca urmare, Rusia a fost condamnata in unanimitate, la 30 ianuarie, de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg, in trei dosare considerate deosebit de grave. Intr-unul din cazuri, un militar suspectat de furt de arme si de crima, fusese legat cu lanturi de un radiator de politie, batut cu scaune, banci si instrumente, ars cu tigari, apoi i-au fost zdrobite degetele de la maini si de la picioare pentru a-l face sa marturiseasca.Un alt barbat, Dimitri Antropov, banuit de un omor la Moscova a fost batut mult timp pentru a marturisi aceasta crima, dar cum nu a avut efect, politistii l-au amenintat ca o vor viola pe prietena lui si pe mama sa si au obtinut astfel marturisirile. In timpul celor trei zile de detentie, el nu a fost lasat sa doarma si a fost tinut fara hrana si fara bautura. Incarcerat apoi intr-o inchisoare din capitala, el a impartit celula cu 28 de paturi cu un numar de 80-100 de detinuti care dormeau pe rand, cate trei pe un pat mic, pe jos sau chiar pe o masa, cu toalete si o mancare dezgustatoare.Cel de-al treilea caz s-a referit la gemenii Maltabar care au fost constransi timp de doi ani si noua luni sa traiasca, sa doarma si sa mearga la toaleta intr-o celula supraaglomerata din Tver. Potrivit Curtii Europene, cei patru barbati fusesera supusi la tratamente inumane si degradante din cauza conditiilor lor de detentie care nu puteau sa nu “suscite in ei sentimente de frica, angoasa si inferioritate de natura sa-i umileasca si sa-i degradeze”(5).

La doar o zi dupa aceasta condamnare, fortele de ordine si au dat ‘’masura’’, intervenind cu brutalitate pentru a dispersa cu zeci de arestari manifestatii neautorizate organizate de formatiuni politice de orientare liberala in cadrul unei ‘’zile a dezacordului’’ (6) cu politica guvernului Vladimir Putin. Demonstratiile au avut loc la Moscova, Vladivostok, Sankt Petersburg, in capitala fiind inregistrate si atacuri cu bastoane ale unor tineri mascati adusi cu masinile la statia de metrou la care se reunisera membrii Frontului civic unit, apropiat fostului campion mondial de sah Gary Kasparov, si care scandau ‘’Rusia fara Putin!’’. Doar in fosta capitala imperiala a Rusiei actiunile s-au putut desfasura, deoarece s-a apelat la metoda manifestatiei individuale, pentru care in Rusia nu este nevoie de autorizatie prealabila. Aceasta ‘’concesie’’ facuta de autoritati denota spiritul in care inteleg acestea sa trateze litera democratiei. In cursul acestor demonstratii s-a cerut demisia premierului Putin si s-au purtat afise cu inscriptia ‘’Sa controlam guvernul!’’. Este de remarcat faptul ca manifestantii l-au identificat ca ‘’tinta’’ doar pe premier, nu si pe presedinte, desi Putin este creditat cu statutul de mentor al lui Medvedev.

Toata aceasta stare de lucruri nu putea sa starneasca ingrijorare printre partenerii europeni ai Rusiei.Aflat, in vizita la Moscova, presedintele Comsiei Europene, Jose Barosso, a avut un schimb de replici dur cu premierul Putin in conferinta de presa pe tema uciderii unor jurnalisti si activisti pentru drepturile omului. Premierul rus l-a contrat, declarandu-se ingrijorat de incalcarile drepturilor minoritatilor vorbitoare de limba rusa din statele baltice si a acuzat Uniunea Europeana ca nu respecta drepturile omului in ceea ce ii priveste pe imigranti.(7)

Dar Barroso nu facea decat ecoul ingrijorarii exprimate de Parlamentul European, prin ,,Rezolutia din 18 decembrie 2008 referitoare la agresiunile impotriva aparatorilor drepturilor omului din Rusia si la procesul privind asasinarea Anei Politkovskaya’’. Documentul are vedere rezolutiile anterioare privind Rusia: cea din 25 octombrie 2006 privind relatiile dintre Rusia si UE ca urmare a asasinarii Annei Politkovskaya si cea din 19 iunie 2008 referitoare la Summitul UE – Rusia din 26-27 iunie 2008. In document erau enumerate mai multe cazuri din a doua jumatate a nului 2008, printre care: asasinarea la Moscova la 28 octombrie 2008, a lui Otto Messmer, liderul Ordinului Iezuit rus, si a lui Victor Betancourt, un preot din Ecuador; tentativa de otravire cu mercur a avocatei Karinna Moskalenko, care a reprezentat cu succes 30 de cetateni rusi in fata Curtii pentru Drepturile Omului de la Strasbourg; asasinarea la 31 august 2008 a lui Magomed Evloev, proprietarul unui site internet independent din Ingusetia, in timp ce era retinut de politie; raidul din 4 decembrie 2008 al politiei ruse la sediul organizatiei ‘’Memorial’’ din Sankt Petersburg, care cerceteaza victimele represiunii staliniste; cercetarea penala si procesul in urma asasinarii ziaristei Anna Politkovskaya, care genereaza importante preocupari privind transparenta si respectarea statului de drept; reprimarea brutala cu circa 100 de arestari oa unei manifestatii de protest anti-Kremlin, organizata de grupul de opozitie al lui Garry Kasparov “Cealalta Rusie”, la 14 decembrie 2008, la Moscova; refuzul autoritatilor ruse de a coopera in cadrul cercetarilor privind asasinarea lui Aleksander Litvinenko la Londra, prin otravire cu poloniu radioactiv. De asemenea se invoca faptul ca la 17 decembrie 2008, 17 grupuri ruse de aparare a drepturilor omului au cerut la Viena abordarea celor mai urgente cazuri pe tema drepturilor omului la summit-ul UE-Rusia. Rezolutia condamna ferm atacurile impotriva aparatorilor drepturilor omului din Rusia; considera ca respectul pentru drepturile omului, statul de drept si democratie ar trebui sa fie o parte integranta a noului acord-cadru in curs de negociere si solicita autoritatilor ruse de la toate nivelurile sa protejeze si sa garanteze integritatea fizica a acestora; solicita autoritatilor ruse sa respecte toate hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului si sa ratifice fara intarziere protocolul privind reforma Curtii; de asemenea, indeamna Federatia Rusa sa ratifice cel de al 14-lea Protocol aditional la Conventia europeana a drepturilor omului; atrage atentia asupra intensificarii tendintelor de violenta, care, conform datelor Biroului pentru Drepturile Omului din Moscova, au cauzat asasinarea a mai mult de 100 de persoane in 2008, pe baza rasei, a nationalitatii, a religiei sau a orientarii sexuale si asupra lipsei unei condamnari efective de catre autoritatile ruse a acestor crime motivate de ura; constata cu ingrijorare recentele actiuni de reabilitare a regimului stalinist si subliniaza ca Rusia poate institui o veritabila cultura democratica numai prin acceptarea trecutului sau tragic; este in continuare profund ingrijorat de legislatia privind extremismul, care poate afecta libera circulatie a informatiei si poate conduce la restrictionarea in continuare din partea autoritatilor ruse a libertatii de exprimare a aparatorilor drepturilor omului; isi exprima consternarea cu privire la faptul ca procesul Anna Politkovskaya nu este deschis decat pentru un numar restrans de ziaristi si inchis pentru reporterii de televiziune; solicita instantei sa respecte integral hotararea completului si sa deschida procesul pentru toti ziaristii si toata presa; se asteapta ca instanta sa determine nu doar cine a comis si a cine a participat la uciderea Annei Politkovskaya, ci si cine este comanditarul acesteia; iti exprima ingrijorarea in legatura cu abuzurile constante si pe scara larga asupra recrutilor din fortele armate ruse si solicita autoritatilor ruse sa ancheteze si sa ii condamne pe vinovati. (8)

Dupa ce Parlamentul european a atras atentia asupra legislatiei privind extremismul si a cazurilor de violenta pe criterii de rasa, nationalitate, religie sau orientare sexuala, insusi presedintele Dmitri Medvedev, a admis ca ‘’dezvoltarea extremismului provoaca temeri enorme’’ (9). El a precizat ca anul trecut, cand rata criminalitatii a scazut, numarul actelor de extremism a crescut cu o treime si a concluzionat ca acest fenomen reprezinta o amenintare pentru securitatea nationala, in conditiile in care Rusia este o tara multietnica si multiconfesionala…

Toata aceasta stare de lucruri din Rusia lui Putin se inscrie in tabloul conceptului de ‘’democratie controlata’’, dezvoltat dupa preluarea mandatului prezidential de catre Vladimir Putin de la Boris Eltin. ‘’”Democratia controlata” din Rusia are sprijinul populatiei, pentru ca perioada Eltin a ramas in memoria colectiva drept un exemplu cras de ineficienta’’(10). Dupa perioada initiala de entuziasm a castigarii libertatii populatia poate fi inclinata spre formule de “semidemocratie” sau autoritare, daca acestea produc sentimentul prosperitatii, ordinii si redobandirii mandriei nationale. Reactia contondenta a lui Putin fata de Barroso si cererea asociatilor pentru drepturile omului din Rusia adresata UE de a efectua presiuni asupra autoritatilor ruse pentru imbunatatirea situatiei drepturilor omului in aceasta mare tara eurasiatica confirma continuitatea starii de ‘’democratie controlata’’ in Rusia si epoca Medvedev.

In sfarsit, poate ca nu este un fapt divers, este interesant ca, desi dimeniunea umana nu pare a fi punctul forte al politicii interne a Moscovei, autoritatile ruse se preocupa de cea spirituala. Astfel, purtatorul de cuvant prezidential exprima grija Kremlinului pentru ‘’consolidarea valorilor spirituale’’ si de ‘’noi intensificari” ale dialogului dintre stat si biserica, referindu-se la mesajulde felicitare adresat de Medvedev noului patriarh Kiril.(11)

Marius Teja

(1)Mediafax, Un jurnalist rus a fost batut in suburbia Moscovei   – 5.02.2009
(2) Mediafax, Sute de manifestanti au cerut, la Moscova si Paris, incetarea “crimelor politice” din Rusia , 1.02.2009
(3) Ibidem
(4)Adevarul, soc in procesul asasinarii ziaristei Anna Politkovskaia – martori revin asupra declaratiilor , 05.02.2009
(5)Mediafax, Rusia, condamnata de CEDO pentru acte de tortura si inchisorile supraaglomerate , 30.01.2009
(6) Mediafax, Zeci de opozanti rusi, arestati la Moscova in timp ce organizau o manifestatie , 31.01.2009
(7)Ziua, Schimb dur de replici intre Barroso si Putin, dupa summitul de vineri de la Moscova, 07.02.2009
(8)www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2008-0642+0+DOC+XML+V0//RO
(9)Hotnews,Medvedev: Rusia se confrunta cu extremismul , 06.02.2009
(10)Revista 22, Filon Morar, Riscurile transformarilor democratice: devieri sau deformari , 18 iunie 2008
(11)Mediafax, Medvedev si Putin l-au felicitat pe noul patriarh rus, 28.01.2009