Comments on: Inventarea Africii negre http://www.athenian-legacy.com/2009/02/inventarea-africii-negre/ Domestic and foreign policy blog Mon, 14 May 2012 11:58:13 +0000 hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.3.2 By: M. T. http://www.athenian-legacy.com/2009/02/inventarea-africii-negre/comment-page-1/#comment-732 M. T. Sun, 15 Feb 2009 22:31:10 +0000 http://athenian-legacy.com/ro/?p=1090#comment-732 Cariera stiintifica si publica a d nei Corlan este un prilej de bucurie pentru oricine apreciaza oameni cu adevarat valorosi. In ceea ce priveste perspectiva predominant negativa pe care europenii o aveau asupra africanilor la primele contacte, istoricul american E. Jefferson Murphy, specialist in istoria Africii, citeaza in opera sa clasica pe John Babot, autorul ''Descrieirii coastelor din Guineea de Nord si de Sud''. Cartea apare la sf. sec. XVII cand deja existau mai multi europeni care traisera mai multi ani in Africa ca negustori de sclavi. Babot ii descrie pe africanii de pe Coasta de Aur (Ghana) ca '''oameni cu judecata sanatoasa si, destul de inteligenti, cu minte agera si priceputi in afaceri comerciale''(1),iar pe cei din Senegambia ca ''politicosi si amabili in felul lor, dar nespus de ignoranti si lenesi ...in general, extrem de senzuali pungasi, razbunatori, nerusinati, mincinosi, insolenti, mancaciosi, excentrici in manifestarile lor si atat de necumpatati la bautura, incat beau rachiu de parca ar fi apa.'' Intr un alt capitol, compara viata de sclav in colonii cu aceea din Africa, pentru a justifica comertul cu sclavi:"Regele si negrii de vaza din Accra (Ghana)erau pe vremea mea foarte bogati in aur si sclavi datorita intinsului comert pe care bastinasii il faceau cu europeniisi statle vecine care nu aveau iesire la mare...Acesti sclavi sunt tratati foarte neomenos de stapanii lor, care ii hranesc insuficient si ii bat fara mila, cum se poate vedea dupa urmele si ranile de pe trupurile multora dintre ei cand ne sunt vanduti.Abia daca le lasa un petic de zdreanta cu care sa si acopere goliciunea, dar si acela li -l iau cand ii vnd europenilor; si totdeauna merg cu capul descoperit. Cand sclavii se casatoresc, nevestele si copiii lor devin de asemenea sclavii stapanului; iar cand mor nu i ingropa , ci le arunca trupurile intr un loc din apropiere, ca sa fie devorati de pasari sau de animalele de prada...Fata de cruzimea cu care sunt tratati acesti nenorociti, soarta celor care sunt cumparati de europeni si transportati de pe coasta in America sau in alte parti ale lumii, este mai putin jalnica decat a celor care ii sfarsesc viata in tara lor de bastina; caci, odata imbarcati cumparatorii lor au tot interesul sa i hraneasca bine si sa i mentina sanatosi, iar cand sunt vanduti in America, noii lor proprietari au acelasi interes sa i trateze bine, ca sa traiasca si sa le fie de folos cat mai multa vreme. Fara a mai vorbi despre inestimabilul folos pe care l pot trage sclavii convertindu se la crestinism si obtinand mantuirea sufletului daca se poarta ca buni crestini...'' Perspective pozitive si mai realiste asupra negrilor apar in epoca luminilor. In 1780 apare, cu o introducere a parlamentarului englez Joseph Jekyll,cartea lui Ignatius Sancho, nascut pe o corabie de sclavi, adus in Anglia la doi ani si eliberat mai tarziu.Volumul, mare succes de editura, cuprindea doua piese de teatru, poeme, o teorie a muzicii si corespondenta autorului cu priteni. Iata ce spunea Jekyll despre Africa si Sancho, citat de Murphy:"Cel care ar putea sa patrunda in interiorul Africii ar descoperifara indoiala opere de arta si forme de guvernamant ale negrilor, prea putin corespunzatoare ignorantei si aspectului primitiv al sclavilor din insulele zaharului, indobitociti sub biciul vechililor. Si cel care observa gradul de inteligenta al lui ignatius Sancho prin autoeducatie, va conchide probail ca dezvoltarea facultatilor mmintale nu depinde de o anumita conformatie a craniului sau ed culoarea pielii.'' De asemenea, este interesant cum a inceput sa se formeze in epoca luminilor conceptul colonialist al secolului XIX, pornindu se de la un punct de vedere comercial. Importantul economist Malachi Postlethwayt scria in 1758, citat de acelasi Murphy:''Daca am putea face comert cu acesti oameni si am convinge cateva sute de mii dintre ei sa se imbrace cu produsele noastre si sa si construiasca locuinte pe care sa le mobileze cu mobila noastra, si sa traiasca in stil oarecum european, un asmenea comert nu s ar dovedi oare mai rentabil decat daca ne am limita doar la comertul cu sclavi?"Iar un an mai tarziu , el concluziona: "Daca in acest tinut s ar intemeia colonii si asezari stabile, s ar cladi orase si centre comerciale si populatia ar fi atrasa sa locuiasca in ele ca pe plantatiile americane,cam cum au facut deja portughezii in Africa, intregul comert din aceast parte a lumii ar putea dupa toate probabilitatile, sa se dezvolte, prin cumparaturile acestor oameni, considerabil mai mult decat a fost vreodata. (1)Emmett Jefferson Murphy, ''Istoria civiliatiei africane'', vol. II. Biblioteca pentru toti, Ed. Minerva, Bucuresti, 1981. Cariera stiintifica si publica a d nei Corlan este un prilej de bucurie pentru oricine apreciaza oameni cu adevarat valorosi.
In ceea ce priveste perspectiva predominant negativa pe care europenii o aveau asupra africanilor la primele contacte, istoricul american E. Jefferson Murphy, specialist in istoria Africii, citeaza in opera sa clasica pe John Babot, autorul
”Descrieirii coastelor din Guineea de Nord si de Sud”. Cartea apare la sf. sec. XVII cand deja existau mai multi europeni care traisera mai multi ani in Africa ca negustori de sclavi. Babot ii descrie pe africanii de pe Coasta de Aur (Ghana) ca ”’oameni cu judecata sanatoasa si, destul de inteligenti, cu minte agera si priceputi in afaceri comerciale”(1),iar pe cei din Senegambia ca ”politicosi si amabili in felul lor, dar nespus de ignoranti si lenesi …in general, extrem de senzuali pungasi, razbunatori, nerusinati, mincinosi, insolenti, mancaciosi, excentrici in manifestarile lor si atat de necumpatati la bautura, incat beau rachiu de parca ar fi apa.”
Intr un alt capitol, compara viata de sclav in colonii cu aceea din Africa, pentru a justifica comertul cu sclavi:”Regele si negrii de vaza din Accra (Ghana)erau pe vremea mea foarte bogati in aur si sclavi datorita intinsului comert pe care bastinasii il faceau cu europeniisi statle vecine care nu aveau iesire la mare…Acesti sclavi sunt tratati foarte neomenos de stapanii lor, care ii hranesc insuficient si ii bat fara mila, cum se poate vedea dupa urmele si ranile de pe trupurile multora dintre ei cand ne sunt vanduti.Abia daca le lasa un petic de zdreanta cu care sa si acopere goliciunea, dar si acela li -l iau cand ii vnd europenilor; si totdeauna merg cu capul descoperit. Cand sclavii se casatoresc, nevestele si copiii lor devin de asemenea sclavii stapanului; iar cand mor nu i ingropa , ci le arunca trupurile intr un loc din apropiere, ca sa fie devorati de pasari sau de animalele de prada…Fata de cruzimea cu care sunt tratati acesti nenorociti, soarta celor care sunt cumparati de europeni si transportati de pe coasta in America sau in alte parti ale lumii, este mai putin jalnica decat a celor care ii sfarsesc viata in tara lor de bastina; caci, odata imbarcati cumparatorii lor au tot interesul sa i hraneasca bine si sa i mentina sanatosi, iar cand sunt vanduti in America, noii lor proprietari au acelasi interes sa i trateze bine, ca sa traiasca si sa le fie de folos cat mai multa vreme. Fara a mai vorbi despre inestimabilul folos pe care l pot trage sclavii convertindu se la crestinism si obtinand mantuirea sufletului daca se poarta ca buni crestini…”
Perspective pozitive si mai realiste asupra negrilor apar in epoca luminilor. In 1780 apare, cu o introducere a parlamentarului englez Joseph Jekyll,cartea lui Ignatius Sancho, nascut pe o corabie de sclavi, adus in Anglia la doi ani si eliberat mai tarziu.Volumul, mare succes de editura, cuprindea doua piese de teatru, poeme, o teorie a muzicii si corespondenta autorului cu priteni. Iata ce spunea Jekyll despre Africa si Sancho, citat de Murphy:”Cel care ar putea sa patrunda in interiorul Africii ar descoperifara indoiala opere de arta si forme de guvernamant ale negrilor, prea putin corespunzatoare ignorantei si aspectului primitiv al sclavilor din insulele zaharului, indobitociti sub biciul vechililor. Si cel care observa gradul de inteligenta al lui ignatius Sancho prin autoeducatie, va conchide probail ca dezvoltarea facultatilor mmintale nu depinde de o anumita conformatie a craniului sau ed culoarea pielii.”
De asemenea, este interesant cum a inceput sa se formeze in epoca luminilor conceptul colonialist al secolului XIX, pornindu se de la un punct de vedere comercial. Importantul economist Malachi Postlethwayt scria in 1758, citat de acelasi Murphy:”Daca am putea face comert cu acesti oameni si am convinge cateva sute de mii dintre ei sa se imbrace cu produsele noastre si sa si construiasca locuinte pe care sa le mobileze cu mobila noastra, si sa traiasca in stil oarecum european, un asmenea comert nu s ar dovedi oare mai rentabil decat daca ne am limita doar la comertul cu sclavi?”Iar un an mai tarziu , el concluziona: “Daca in acest tinut s ar intemeia colonii si asezari stabile, s ar cladi orase si centre comerciale si populatia ar fi atrasa sa locuiasca in ele ca pe plantatiile americane,cam cum au facut deja portughezii in Africa, intregul comert din aceast parte a lumii ar putea dupa toate probabilitatile, sa se dezvolte, prin cumparaturile acestor oameni, considerabil mai mult decat a fost vreodata.

(1)Emmett Jefferson Murphy, ”Istoria civiliatiei africane”, vol. II. Biblioteca pentru toti, Ed. Minerva, Bucuresti, 1981.

]]> By: serghei http://www.athenian-legacy.com/2009/02/inventarea-africii-negre/comment-page-1/#comment-707 serghei Sun, 15 Feb 2009 11:03:35 +0000 http://athenian-legacy.com/ro/?p=1090#comment-707 O profesoara care regretam cu totii ca nu mai este la catedra... O profesoara care regretam cu totii ca nu mai este la catedra…

]]>