By: M. T.

M. T. — Mon, 09 Feb 2009 19:28:55 +0000

In legatura cu degradarea relatiilor dintre Tito si Stalin aceasta a inceput chiar din timpul razboiului, cand sovieticii nu itelegeau ca partizanii iugoslavi, spre deosebire de cei sovietici, evoluasera la la stadiul de forta armata si de putere de stat. Milovan Djilas isi aminteste in ”Intalniri cu Stalin” despre un moment care s-a dovedit de o ”importanta cruciala” in acest sens:”In cursul asa numitei ofensive a patra din martie 1943 s a ajuns la tratataive intre Comandamentul suprem si Comandamentul german. Pretetxtul tratativelor a fost schimbul de prizonieri, insa esenta lor se reducea la a i determina pe nemtisa recunoasca partizanilor dreptul de parte angajata in razboi, adica de a se pune capat uciderii reciproce a ranitilor si a prizonierilor. Dealtfel acesta era momentul in care Comandamentul suprem, grosul trupelor revolutionare si mii de raniti se aflau in pericol de moarte, iar noua ne era necesara orice pauza pe care am fi putut o obtine. Despre toate acestea trebuia instiintata Moscova. Insa noi eram constienti- Tito deoarece cunostea Moscova, iar eu si Rankovic mai mult instinctiv – ca nu trebuie sa i se spuna totul. I s a comunicat doar ca tratatm cu nemtii un schimb de prizonieri. Insa acolo la Moscova ei nici nu au incercat sa inteleaga situatia noastra, ci au inceput sa se indoiasca de noi, in ciuda riurilor de singe pe care le varsasem si neau raspuns in termeni foarte taiosi. Imi amintesc – ne aflam atunci intr o moara linga raul Rama in ajunul fortarii Neretvei in februarie 1943-cum a reactionat Tito la toate acestea:noi suntem in primul datori sa ne ingrijim de armata noastra si de poporul nostru. Aceasta a fost prima data cand cineva din Comitetul central a formulat in mod deschis o parere neidentica cu cea a Moscovei.”

By: F.T.

F.T. — Thu, 27 Nov 2008 13:37:25 +0000

Comentariu pertinent. Critica asumata. Mai poftiti

By: serghei

serghei — Thu, 27 Nov 2008 13:25:55 +0000

Domnule Tone,
Iosip Broz Tito a fost croat. Toata viata lui. Nu a fost niciodata “liderul comunist sarb”, pentru simplul fapt ca Serbia nu a existat ca entitate statala in timpul vietii lui. A fost secretarul general al P Comunist din Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, mai tarziu Yugoslavia. Desi mai toti identifica spatiul Yugo cu Serbia de azi, greseala ramane.
Al tau,
Serghei

Comments on: Lideri antagonici

By: M. T.

By: F.T.

By: serghei