Dimensiunea civilizatoare a Foreign Aid

Statele Unite ale Americii sunt unul din cei mai importanti contributori la bugetele altor state in sume nete, din perspectiva guvernamentala, si este “casa” celui mai mare fenomen filantropic din lume.

Dimensiunea filantropica a societatii americane isi are originea in a doua jumatate a secolului XIX, cand expansiunea economica americana a dat nastere unor “rechini” ai afacerilor, o categorie de oameni foarte bogata, provenita din medii diferite, cu o componenta educationala eterogena. Acest fenomen a avut o consecinta sociala foarte grava pentru noii capitalisti: respingerea si marginalizarea. Pe fondul acestei marginalizari apar doua fenomene specific americane: evanghelizarea bogatiei si activitatea filantropica. Primul fenomen valorizeaza bogatia punand-o in raport cu vointa divina, marii capitalisti explicand succesul financiar ca fiind “voia lui Dumnezeu”, rasplatind astfel o serie de virtuti. Activitatea filantropica a pornit din convingerea ca este necesar ca elita financiara sa inapoieze ceva mediului care i-a format si in care s-au imbogatit. In timp fenomenul filantropic a fost extins si catre alte spatii geografice. In prezent spatiul cel mai vizat de filantropii americani este Africa, fiind de notorietate donatiile unor moguli ai economiei americane pentru aceasta zona, precum Bill Gates sau Warren Buffet.

Din punct de vedere guvernamental exista convingerea unei datorii fata de restul planetei, o tendinta de micsorare a discrepantelor dintre nivele de trai. De asemenea societatea americana, care conform afirmatiilor politice a eradicat saracia inca din anii ’60 ai secolului trecut trebuie sa exercite un rol “civilizator”. Acest rol civilizator, atat de apropiat conceptului de “exceptionalism american” este constientizat inca din secolul XIX cand numerosi misionari americani luau drumul Orientului Apropiat, activand ca educatori si predicatori. Pe langa componenta religioasa acestia aduc cu ei si una culturala, datorita lor constituindu-se scoli si chiar universitati, precum Universitatea americana din Beirut. Aceste mentalitati se exprima prin existenta foreign aidului, instrument aflat la dispozitia politicii externe americane.

Din punct de vedere al oamenilor politici americani exista mai multe interese urmarite prin intermediul programului de asistenta internationala:
1. Securitatea Nationala: Asistenta economica este un instrument vital pentru intarirea securitatii nationale americane. Aceasta a jucat un rol important in sustinerea statelor aflate sub amenintarea gruparilor radicale, fie ca au fost de origine comunista sau in prezent terorista. De-a lungul istoriei acest intrument s-a dovedit util in revitalizarea unor state care s-au aflat in pragul colapsului, sau a celor cu o scena politica extrem de volatila. Utilitatea acestei politici s-a evidentiat si prin atingerea unor obiective importante precum pacea de la Camp David din 1978, sau sustinerea tarilor din fosta tabara comunista.
2. Promovarea valorilor americane precum: prosperitatea, libertatea, democratia. Ajutorul international a ajutat Statele Unite ale Americii sa isi promoveze valorile pentru crearea unui mediu international propice intereselor sale.
3. Valorile Umanitare: Acest obiectiv , puternic legat de cel de-al doilea contine si o puternica latura ideologica. Chestiuni precum: crearea de oportunitati economice si educationale, sustinerea drepturilor omului, promovarea unei lumi mai bune si mai sigure sunt chestiuni apropiate setului de valori primare care defineste America in propria acceptiune. Premise ca moralitatea si idealismul politic  de la care liderii americani pleaca in constructia politicii externe la nivel de retorica cere si un set de actiuni caritabile, prin intermediul carora sa se micsoreze diferentele dintre standardul de viata al cetatenilor americani si ceilalti locuitori ai Terrei.
Asistenta economica se materializeaza prin intermediul unor parghii institutionale cum este US Agency for International Development (USAID) . Aceasta este o organizatie guvernamentala responsabila cu ajutorul economic american de factura non-militara . Este o agentie federala independenta , care colaboreaza indeaproape cu Secretariatul de Stat in probleme de politica externa si are ca obiectiv sa contribuie la realizarea obiectivelor politice si economice ale Statelor Unite.
Agentia pentru Dezvoltare Internationala (AID ) este responsabila cu administrarea programelor de asistenta economica, acestea fiind impartite in trei categorii: asistenta pentru dezvoltare, fonduri pentru sustinere economica si Food for peace.

In cadrul acestei organizatii exista o serie de birouri specializate pe directionarea si implementarea fondurilor in domenii stricte. Unul dintre acestea este Biroul Scolilor si Spitalelor americane din Strainatate (ASHA), el administrand fonduri nerambursabile directionate catre toate zonele lumii propunandu-si sa reflecte spiritul de pionierat si generozitatea societatii americane. Pe langa activitatea financiara, aceasta organizatie aduna voluntari pentru proiectele internationale.

ASHA din punct de vedere juridic functioneaza in baza legii Foreign Assistance ACT din 1961, sectiunea 214, punctul a: “Presedintele fiind autorizat sa ofere asistenta in termeni si conditii pe care el insusi le specifica catre scoli si biblioteci din afara Statelor Unite fondate sau sponsorizate de cetateni americani care servesc studiului si promovarea valorilor americane”. Punctul b al aceleiasi legi autorizeaza presedintele american sa sustina centre medicale si de cercetare din strainatate.

Obiectivul acestei institutii, dupa cum ea insasi afirma este sa sustina scoli, biblioteci si centre medicale care sa reprezinte valorile americane. Activitatea ASHA se imparta atat in sustinerea unor facilitati existente cat si in crearea unora noi. In general atentia organizatiei se concentreaza pe institutii scolare medii sau superioare si centre medicale. Politica ASHA in cazul  institutiilor educationale se concentreaza pe incurajarea acestora sa se autosustina prin sume provenite din taxe de scolarizare, contributii private sau donatii. Fondurile oferite de ASHA sunt directionate catre renovarea cladirilor, construirea de noi facilitati, procurarea de echipamente stintifice, medicale sau educationale. Analiza facuta asupra institutiilor participante la programele acestei organizatii se axeaza pe abilitatea manageriala a acestora de a strange fonduri din alte surse. Numai in anul 2003, ASHA a contribuit catre proiecte internationale peste 17 milioane de dolari, sustinand 28 de institutii din 19 tari. In total aceasta organizatie a sustinut cu fonduri 198 de institutii din 62 de tari, facilitand crearea si dezvoltarea unor biblioteci, scoli si centre medicale contrebuind astfel la dezvoltarea regiunilor din care provin.

Dimensiunea institutionala a ajutorului american, se concentreaza pe sustinerea spatiilor culturale si umanitare din strainatate ce sunt exponentiale pentru valorile si spiritul american, fiind in viziunea guvernului Statelor Unite centre de iradiere ale americanismului.